Comunica experienta
AgroRomania.ro


Email Facebook
AgroRomania.ro » Gradina de legume » Tehnologia de cultivare a mazării. Cultura de mazăre, avantajoasă şi profitabilă

Tehnologia de cultivare a mazării. Cultura de mazăre, avantajoasă şi profitabilă

tehnologia-de-cultivare-a-mazarii-cultura-de-mazare-avantajoasa-si-profitabila

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MAZARII, CULTIVAREA MAZAREI, FISA TEHNOLOGICA MAZARE, CUM SE CULTIVA MAZAREA. Informatii complete si corecte despre cultura de mazare industriala si in gradina de langa casa ta!

Tags: mazare, tehnologii agricole, fisa tehnologica, cultivare, mazare, mazarei, mazarii, cultivarea, cultura, tehnologie, tehnologia, ingrijire, productie, lucrari

Este de dorit ca mazărea să urmeze după plante care părăsesc terenul devreme, permiţând lucrarea mai timpurie şi cât mai corectă a solului, care să fie nivelat, fără resturi vegetale şi buruieni încă din toamnă. Cele mai bune rezultate se obţin după cereale păioase şi după unele culturi prăşitoare cu recoltare mai timpurie şi în condiţiile în care au fost combătute bine buruienile.


În România structura culturilor a impus, timp îndelungat, cultivarea mazării, în primul rând după porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartof, rapiţă (cu rezultate destul de bune).

Nu se recomandă amplasarea culturilor de mazăre după alte leguminoase, pe de o parte, pentru a evita riscurile excesului de azot, iar pe de altă parte, din cauza perpetuării şi amplificării atacului unor boli; de altfel, pentru structura culturilor din România ar fi neraţional să se renunţe al efectul ameliorator al leguminoasei în asolament.

Mazărea este o plantă care nu se autosuportă şi, ca atare, monocultura este exclusă. În cazul cultivării repetate a mazării pe acelaşi teren, apare fenomenul de „oboseala solului”, care se manifestă, în principal, prin tulburări bruşte de creştere, absenţa formării nodozităţilor pe rădăcini, putrezirea rădăcinilor şi a tulpinii. Aceste fenomene sunt accentuate de stagnarea apei şi de excesul de apă, datorate compactării solului şi drenajului defectuos. În monocultură se amplifică îmburuienarea terenului, atacul de boli şi dăunători, astfel că producţiile scad considerabil. În prezent, se acceptă că mazărea poate reveni pe acelaşi teren după 3-4 ani, fără risc, cu condiţia tratării seminţelor, înainte de semănat, împotriva bolilor.

La rândul său, mazărea este o premergătoare foarte bună pentru multe culturi şi o excelentă premergătoare pentru grâu, deoarece, se recoltează timpuriu, are o influenţă favorabilă asupra structurii solului, solul este reavăn şi se poate ara în condiţii bune, în sol rămâne o cantitate apreciabilă de materie organică şi de azot (circa 1,5 t substanţă uscată şi 30-100 kg N/ha). În condiţiile din România mazărea trebuie cultivată în solele în care urmează să fie semănat grâu de toamnă. Sunt situaţii când, după mazărea recoltată timpuriu, în luna iunie, sunt semănate culturi succesive, care folosesc bine disponibilul termic rămas până în toamnă.

Lucrările solului în cultura mazării


Dezmiriştirea. Imediat după recoltarea plantei premergătoare şi eliberarea terenului de resturi vegetale, se recomandă să se efectueze o lucrare de dezmiriştit, cu scopul mărunţirii buruienilor, a resturilor vegetale (miriştea) şi a startului superficial al solului.

Arătura. Cât mai curând posibil terenul se ară cu plugul în agregat cu grapa stelată, la adâncimea de 25-35 de cm. Cultivatorii de mazăre recomandă, adesea, să se are mai adânc decât pentru alte culturi; îndeosebi pe solurile grele, afânarea adâncă a solului favorizând o mai bună dezvoltare a rădăcinilor în straturile adânci ale solului.

cultivarea-mazarii-in-gradina
Arăturile efectuate vara se lucrează în mod repetat până în toamnă (se grăpează), lucrări prin care este nivelat terenul, sunt mărunţiţi bulgării şi sunt distruse buruienile care răsar, reducând, astfel, rezerva de buruieni.

Arăturile efectuate după premergătoare cu recoltare mai târzie pot fi lucrate încă din toamnă sau pot fi lăsate în „brazdă crudă”. În mod obişnuit, se susţine necesitatea grăpării şi nivelării arăturii în toamnă, ceea ce oferă avantajul că, la desprimăvărare, terenul de usucă mai repede şi mai uniform şi se poate semăna mai devreme; cultivatorii de mazăre din zonele secetoase (de ex. Dobrogea) preferă acest sistem de lucrare a solului.

Pe anumite terenuri, şi îndeosebi în zonele cu soluri grele şi unde cad cantităţi mari de precipitaţii în sezonul rece, grăparea şi nivelarea terenului în toamnă pot conduce la compactarea exagerată a solului pe timpul iernii, acesta se usucă mai greu în primăvară şi se întârzie semănatul. În asemenea situaţii este de preferat ca arătura să fie lăsată nelucrată peste iarnă.

În primăvară terenul se lucrează cât mai timpuriu posibil, dar numai după ce apa s-a scurs în profunzime, pentru a evita compactarea exagerată prin trecerea agregatelor agricole; din aceleaşi motive, trebuie redus la minimum numărul de treceri pe teren cu agregatele agricole.

Grăparea. De regulă, în primăvară, sunt necesare două lucrări, dintre care o lucrare de grăpat la desprimăvărare, pentru mobilizarea solului şi o a doua lucrare, efectuată chiar înainte de semănat, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu câmpuri de grapă cu colţi şi lamă nivelatoare, pentru mobilizarea solului pe adâncimea de semănat.

Prin toate lucrările solului trebuie urmărit să se obţină un teren foarte nivela, care să permită un semănat uniform, ca adâncime şu ca distribuire a seminţelor, realizarea unor culturi uniform dezvoltare, foarte important pentru a înlesni recoltarea mecanizată a culturii.

Sămânţa şi semănatul mazării


cultura-mazariiMazărea este semănată primăvara cât mai timpuriu, atunci când se poate pregăti terenul în condiţii bune (solul s-a zvântat bine). Calendaristic, în România, culturile de mazăre sunt semănate în cursul lunii martie (de regulă, în prima jumătate a lunii martie în sud şi în a doua jumătate în restul zonelor); spre nord şi în ultimii ani cu desprimăvărare târzie, sunt situaţii în care mazărea este semănată la începutul lunii aprilie.

Semănatul timpuriu oferă avantaje certe: sunt folosite bine cele 100-200 zile cu vreme favorabilă mazării, sub aspectul condiţiilor de umiditate, temperatură şi lungime a zilei (lunile martie-iunie). În acest fel, este valorificată în condiţii optime umiditatea acumulată în sol în sezonul rece şi care asigură germinarea seminţelor şi creşterea tinerelor plăntuţe.

Semănatul întârziat antrenează, de regulă, scăderea importantă a producţiilor; se discută chiar despre pierderi de producţie de 50%, la o întârziere de 20 de zile faţă de perioada optimă de semănat. Sunt afectate toate componentele de producţie şi îndeosebi numărul de boabe formate pe o plantă.

Densităţile de semănat folosite în România sunt de 125-140 boabe germinabile/m, pentru a se realiza 100-200 plante recoltabile/ m2. În mod obişnuit, la mazăre, se estimează un procent de răsărire în câmp de 75%.

Mazărea posedă o anumită „supleţe” privind densitatea lanului şi poate compensa parţial, prin ramificare, densităţile prea mici. Ca urmare, cu cât zona are un climat mai moderat, sub aspectul regimului termic şi pluviometric, cu atât se poate semăna cu densităţi mai mici, iar întârzierea semănatului are efecte negative mai pronunţate. Din contră, cu cât zona de cultivare este mai secetoasă, ci atât trebuie semănat mai devreme şi se va lucra cu densităţi mai mari.

De reţinut: Cantităţile de sămânţă corespunzătoare densităţilor optime sunt de regulă de 250-300 kg/ha.

Mazărea este semănată în rânduri dese (12,5 cm), prin care se asigură o mai bună distribuire a seminţelor. Semănatul mazării în cărări (similar cu ce s-a prezentat la grâu) oferă avantaje certe, permiţând aplicarea tratamentelor de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, foarte uniform, şi până în faze de vegetaţie mai avansate.

Datorită cerinţelor mari faţă de umiditate în faza de germinare, mazărea trebuie semănată mai adânc; în condiţiile din România se seamănă la circa 6 cm adâncime.

Semănatul superficial este foarte dăunător deoarece conduce la un răsărit neuniform şi poate spori pagubele produse de atacul păsărilor. Semănatul exagerat de adânc este, de asemenea, defavorabil: aprovizionarea cu oxigen a seminţelor în curs de germinare este insuficientă, se amplifică atacul de boli şi, ca urmare, se înregistrează pierderi importante de densitate.

Lucrările de îngrijire a mazării


Pentru combaterea dăunătorilor se folosesc microorganisme entomopatogene ca B. brassiniana pentru gărgăriţa frunzelor la mazăre şi Enthomophora sp. pentru păduchele verde al mazării.

Recoltarea mazării


Se apreciază că perioada optimă de recoltare a unui lan de mazăre este foarte scurtă, de numai 4-5 zile. Ca urmare, lanurile de mazăre trebuie recoltate cu prioritate faţă de alte culturi. La recoltare, terenul trebuie să fie foarte bine nivelat şi fără buruieni.

Se recomandă să se înceapă recoltatul atunci când plantele s-au îngălbenit, frunzele s-au uscat şi 75% din păstăi sunt galbene, pergamentoase şi boabele s-au întărit. De regulă, maturarea şi recoltarea mazării au loc în a doua jumătate a lunii iunie; în zonele umede şu răcoroase şi în unii ani mai ploioşi, se întârzie până în prima decadă a lunii iulie.

În ţara noastră recoltarea lanurilor de mazăre se efectuează divizat ( în două faze): în prima fază plantele sunt smulse sau tăiate cu maşina de recoltat mazăre (sau manual, pe suprafeţe mici) după care sunt lăsate în brazdă continuă câteva zile pentru uniformizarea coacerii; în faza următoare se treieră cu combina de cereale, prevăzută cu ridicător de brazdă şi efectuându-se o serie de reglaje specifice, îndeosebi cu scopul de a limita spargerea boabelor: reducerea turaţiei aparatului de treier la mai puţin de 600 rotaţii/minut; mărirea distanţelor dintre bătător şi contrabătător; reglajele se refac de 2-3 ori pe zi.

Dificultăţile întâmpinate la recoltarea mazării impun o foarte bună organizare; se lucrează de preferat dimineaţa devreme, pe rouă şi spre seară.

Treieratul se desfăşoară cel mai bine când umiditatea boabelor este cuprinsă între 18-20%; sub 15% boabele se sparg uşor, iar peste 22% treieratul se face cu dificultate.

Extinderea în cultură a soiurilor de tip „afila”, la care plantele nu se culcă la pământ la maturitate, permite recoltarea directă a lanurilor de mazăre dintr-o singură trecere cu combina. În acest caz se practică montarea unor degete speciale ridicătoare de lan la dispozitivul de tăiere al combinei.

Imediat după recoltare şi înainte de depozitare boabele de mazăre trebuie supuse operaţiunilor de condiţionare (gazarea contra gărgăriţei, eliminarea impurităţilor, uscarea boabelor până la 14% umiditate).

Mazărea este o cultură productivă, de la care se pot obţine peste 3.000 kg boabe/ha. Din producţia totală, boabele reprezintă 35-50%.

Adunarea resturilor vegetale şi eliberarea terenului nu pun probleme deosebite. Vrejii de mazăre au valoare furajeră ridicată şi sunt adunaţi uşor, prin presare, folosind presa pentru furaje. Se poate conta pe recolte de 1,5-3t vreji/ha.

Ti-a placut acest articol? Trimite-l si prietenilor tai!

Articole conexe:

clubagricultura.ro

- intrebarea zilei

Premergatoare zmeur

Intrebare: care sunt plantele bune premergatoare pentru zmeur?

Raspuns: Cerealele paioase pot fi bune premergatoare pentru zmeur, mai ales daca se face o erbicidare totala ... citeste tot raspunsul aici

Comentarii
Comentarii5 comentarii





razvan 2014-02-14 19:23:16

Aveti cumva si mazare la vanzare pt semanat??

Iacob Ovidiu 2014-01-24 11:29:53

sunteti buni

aurel 2013-06-08 15:00:20

va sfatuiesc sa pastrati samanta pe care o aveti... samanta pastrata si folosita pe acelasi teren e adaptata necesitatilor terenului respectiv...
puteti sa puneti o serie de araci pari de lemn la extremitatile lotului de mazare, care sa se sprijine cu varful de piersic... asa mazarea va urca in loc sa se intinda...
va sugerez sa acoperiti pamantul cu un strat de 10-15 cm de paie dupa ce semanati mazarea sa tina umezeala si sa hraneasca radacina... daca plantati mazare mai multi ani trebuie neaparat sa adaugati compost, balega sau tocatura de lemn / rumegus pt a imbunatati solul...
mentionez ca paiele si rumegusul trebuie sa ramana deasupra pamantului! nu se amesteca cu pamantul ca iau tot azotul din pamant in procesul de descompunere si pt cateva luni nu veti avea o crestere normala a plantelor... acestea, in schimb, puse deasupra, pe pamant ajuta enorm prin faptul ca tin apa, se descompun lent si elibereaza in acest fel nutrienti in mod constant, impiedica soarele sa usuce pamantul, etc

grad diana 2012-06-27 21:59:11

Eu am pus mazare in primavara,prin aprilie si numai acu vreo doua zile am recoltat-o.De fapt a trebuit sa o fac pentru ca a crescut foarte mare si s-a intins pe pamant,mi-a acoperit morcovii.Anul trecut n-a fost asa inalta si a fost aceeasi samanta pastrata de mine semanata in acelasi loc sub piersic.La anu’ mi-oi cumpara al fel de samanta.Un soi mai mic dar la fel de productiv.Influenteaza cu ceva faptul ca a fost semanata doi ani la rand in acelasi loc?Eu am pus-o pe o suprafata mica de 2:2 cat tine umbra piersicului.Mentionez ca eu locuiesc intr-un sat aproape de Deva.Ce fel de pamant e aici?

Ultima ora

Newsletter gratuit

Forum
Gligor spune: In Alba nu a intrat nimic . Sa speram ca ponta va fi pt ultima data cand are ocazia sa ne minta ...La puscarie cu el nu la presedentie!!!
22-Oct-2014 00:05:10
Raspunde la intrebare
darius spune: ajungem la conluzia ca Ceausescu a murit degeaba dupa atatia zeci de ani numai minciuni si hotii...se imbogatesc ei intre ei si restul nu mai conteaza.. pe timp de pace ne-au distrus mai ceva ca si...
21-Oct-2014 22:25:49
Raspunde la intrebare
elena spune: credeti ca daca nu mergem sa votam,nu o sa iasa tot Tonta? fac ei in asa fel incat sa iasa el si ai lui,doar de aceea l-au pus si prim ministru,cred eu ca de atunci s-a inceput totul si a fost planuit...
21-Oct-2014 20:50:36
Raspunde la intrebare
Rubrica meteo


Faza zilei
Fertilizare la grau
clubagricultura.ro

Este parte de tesut vasculirizat cu membrane ingrosate si lignificate care are rolul de a conduce in ...

Inflorescenta in care pedunculii fiecarei flori pornesc din acelasi nod al tulpinii si se ridica pan ...

Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton