Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Comunica experienta
AgroRomania.ro


Email Facebook

Proprietarii de paduri vor beneficia de peste 100 de milioane de euro prin noul PNDR

proprietarii-de-paduri-vor-beneficia-de-peste-100-de-milioane-de-euro-prin-noul-pndr

Totodata, programul are prevazute si fonduri de circa 115 milioane de euro pentru perdelele forestiere.



 Proprietarii de paduri vor primi plati de silvomediu, prin noul Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, valoarea bugetului alocat acestui tip de sprijin fiind de peste 100 de milioane de euro.
 
„Aceasta forma de subventie pe care   oferim proprietarilor de paduri care nu pot sa faca agricultura este pentru a conserva padurile. Pe langa aceasta forma de sprijin, avem si ajutorul pentru crearea perdelelor forestiere si impadurire a terenurilor care nu pot intra in circuitul agricol. Avem o suma de circa 115 milioane de euro pe care o vom pune la dispozitie”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

 Acesta  ii incurajeaza pe producatori sa acceseze fondurile pentru crearea de perdele forestiere, deoarece acestea sunt foarte eficiente in protejarea culturilor, mai ales in perioade de seceta.
 
Prin Masura 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice si conservarea padurilor, din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, proprietarii de paduri pot accesa fondurile europene nerambursabile.
 
Masura 15 Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor are in vedere completarea masurilor de conservare a biodiversitatii pe terenuri forestiere aplicate prin sistemul actual de gestionare a padurilor, prin promovarea de angajamente voluntare care sa contribuie la reducerea numarului de interventii silvoculturale pe suprafetele angajate, potrivit datelor publicate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Documentul are caracter informativ, varianta finala a Ghidului solicitantului, in vederea accesarii fondurilor europene nerambursabile pentru agricultura, urmand a fi publicata dupa aprobarea de catre Comisia Europeana a PNDR 2014-2020.
 
Totodata, prin promovarea utilizarii atelajelor in detrimentul mijloacelor mecanizate, prin Masura 15 Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor se are in vedere reducerea eroziunii solului in arboretele pe care sunt aplicate lucrari de rarituri.
 
Suprafata FFN s-a mentinut la un nivel relativ constant in timp, la nivelul anului 2012 aceasta fiind de 6.529.100 hectare. Ponderea cea mai mare in cadrul FFN o detin padurile proprietate publica a statului (50,4% din total) urmate de cele proprietate privata a persoanelor fizice si juridice (32,6%), cele proprietate a unitatilor administrativ-teritoriale reprezentand circa17%.
 
Padurile aflate in proprietate privata, se caracterizeaza printr-o mare varietate de marimi ale exploatatiilor: de la proprietati foarte mici, chiar sub un hectar, pentru care proprietarul a contractat doar un pachet minimal de servicii silvice (paza si marcarea produselor de igiena) la proprietati foarte mari, de ordinul miilor de hectare, care detin structuri proprii de administrare.
 
In conformitate cu prevederile legislatiei silvice in vigoare, administrarea FFN, indiferent de natura proprietatii, trebuie sa se realizeze prin ocoale silvice, constituie in baza Codului Silvic. Pana la sfarşitul anului 2011 au fost autorizate si reautorizate 466 de structuri de administrare silvica din care 326 ocoale din structura Regiei Naţionale a Padurilor Romsilva (administratorul legal al padurilor statului) şi 140 ocoale silvice private.
 
Suprafetele care fac parte din FFN sunt supuse regimului silvic, reprezentat de un sistem unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice stricte privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza FFN, in scopul asigurarii gestionarii durabile a resurselor forestiere. Principiile de gestionare a padurilor instituite prin normele tehnice si legislatia silvica sunt in concordanta cu cele sase criterii de gestionare durabila a padurilor definite de Conferinta Ministeriala pentru protectia Padurilor in Europa, precum si cu cele trei principia directoare stabilite la nivel european prin noua strategie a Uniunii Europene pentru paduri si sectorul forestier.
 
In conformitate cu prevederile legale in vigoare, gestionarea tuturor suprafetelor din componenta FFN, trebuie sa urmeze prevederile amenajamentelor silvice. Amenajamentele silvice sunt realizate in baza Normelor tehnice pentru amenajarea padurilor (OM 1673/2000) care au in vedere promovarea a trei principii de gestionare a padurilor, respectiv principiul continuitatii, principiul eficacitatii functionale si principiul conservarii si ameliorarii biodiversitatii.
 
Amenajamentul este instrumentul tehnic de organizare cu continuitate a producţiei padurilor şi a recoltarii produselor acestora, cu scopul satisfacerii in prezent şi viitor a nevoilor locale şi generale. Amenajamentul silvic trebuie sa asigure organizarea şi conducerea padurilor spre starea lor de maxima eficacitate polifuncţionala, in conformitate cu multiplele obiective ecologice şi social-economice ale silviculturii, bazate pe conceptul zonarii funcţionale şi promovarea conceptului sistemic in gospodarirea padurilor.
 
Suprafata minima de fond forestier pentru care se intocmeste un amenajament silvic este de 100 ha. Proprietarii care detin paduri cu suprafete mai mici de 100 ha se vor asocia in vederea indeplinirii cerintei referitoare la suprafata minima necesara pentru intocmirea unui amenajament silvic.
 
Elementele cele mai importante ale amenajamentului sunt indicatorii posibilitatii, respectiv volumul de lemn ce urmeaza a fi recoltat si suprafata ce urmeaza a fi parcursa cu lucrari pe o perioada de 10 ani.
 
Furnizarea serviciilor ecosistemice specifice padurilor este asigurata de zonarea functionala (incadrarea in grupe functionale a padurii), adica decizia prin care unui arboret ii sunt atribuite anumite functii, urmand ca cea mai restrictiva dintre functii sa dicteze ritmul si modalitatea in care respectivul arboret va fi exploatat la maturitate, daca restrictia nu este atat de severa incat sa interzica orice tip de recoltare a lemnului.
 
In conformitate cu functiile prioritare, potrivit Codului Silvic, padurile se impart in doua grupe functionale, respectiv Grupa I Paduri cu funcţii speciale de protecţie si Grupa II Paduri cu funcţii de productie şi protecţie. Proportia padurilor cu funcţii speciale de protecţie din suprafaţa totala a FFN este de 53,3% iar a celor cu funcţii de producţie şi protecţie de 46,7%.
 
Padurile incadrate in Grupa I si Grupa II funcţionala sunt la randul lor clasificate in subgrupe, respectiv categorii functionale. Padurile cu funcţii speciale de protecţie sunt impartite in 5 subgrupe functionale, respectiv paduri cu functii de protecţie a solului (cu 11 categorii functionale), paduri cu functii de protectie a apelor (cu 8 categorii functionale), paduri cu functii de recreere (cu 6 categorii functionale), paduri de interes ştiinţific si de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier (cu 14 categorii functionale) si paduri cu functii de protecţie contra  factorilor climatici şi industriali (cu 12 categorii functionale).
 
Zonarea functionala nu poate fi influentata de forma de proprietate in situatiile in care functiile protective sunt mai importante decat productia de lemn.
In scopul diferenţierii masurilor de gospodarire şi a reglementarii lor prin amenajamentele silvice au fost definite 6 tipuri funcţionale in care au fost grupate categoriile functionale cu grad similar de intensitate a functiilor atribuite arboretelor componente.
 
Astfel, in cadrul Tipului I (TI) au fost incluse padurile cu functii speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, este interzisa orice fel de exploatare de lemn sau de alte produse, fara avizul Academiei Romane, in cadrul Tipului II (TII), paduri cu functii speciale de protectie situate in statiuni grele sub raport  ecologic, precum si arboretele in care nu este posibila sau admisa recoltarea de masa lemnoasa, impunandu-se numai lucrari speciale de conservare, in cadrul Tipurilor III si IV (TIII si TIV) au fost incadrate arborete in care sunt permise tratamente intensive care promoveaza regenerarea naturala (prin excepţie, la molid, pin, plop euramerican, salcam, salcie se pot aplica si tratamentul taierilor rase), iar in cadrul Tipurilor V si VI (TV si TVI), paduri in care sunt permise toate tipurile de tratamente silvice.

Intinderea si durata procesului de regenerare a unui arboret depinde de importanta functiilor de protectie atribuite acelui arboret. Exista o gama larga de tratamente silvice posibil de aplicat, intensitatea interventiei in cadrul fiecarui tratament fiind diferita, cu intensitatea cea mai redusa la lucrarile speciale conservare, urmate de cele care promoveaza regenerarea naturala pana la tratamentul taierilor rase in suprafata de maxim 3 ha, admis pentru rasinoase si plop euramerican, respectiv taierile in crang la salcam si zavoaie.
 
Arborii pot fi recoltati sub forma de produse principale (se aplica taieri al caror scop este regenerarea padurii), produse secundare (cand se aplica operatiuni culturale, in prime doua treimi ale ciclului de viata), igiena (arborii uscati sau atacati de insecte, dar in limita a 1 m3/an/ha, in aceeasi unitate amenajistica), produse accidentale II (similar celor de igiena, dar cu volume mai mari de 1 m3/an/ha, in paduri cu varste mai mici de 60 ani), accidentale I (similar celor de igiena, dar cu volume mai mari de 1 m3/an/ha, in paduri cu varste mai mari de 60 ani).
 
Desi gestionarea durabila a FFN este asigurata prin cadrul de administrare creat in Romania, respectiv zonarea functionala a padurilor si administrarea acestora prin ocoale silvice in baza amenajamentelor silvice, caracterul intensiv al lucrarilor silvotehnice aplicate, reflectat prin numarul mare de interventii, creeaza premiza afectarii mediului natural al padurii, contribuind la afectarea diversitatii biologice, eroziunea solului, cresterea emisiilor de GES etc.
 
Prin sub-masura plati pentru angajamente de silvo-mediu se urmareste, in principal, reducerea numarului de interventii silvotehnice in padure si aplicarea de tehnologii de exploatare a lemnului cu impact redus asupra solului. Astfel, prin asigurarea unor zone de liniste si reducerea periodicitatii interventiilor silvotehnice in afara acestor zone, se urmareste in principal asigurarea conditiilor optime de cuibarit, adapost şi hranire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere.
 
De asemenea, prin mentinerea lemnului mort in padure (arbori uscati, dar nedoborati) pentru a se descompune lent, se urmareste pastrarea unei mari varietati de insecte xilofage, care la randul lor vor contribui la mentinerea in padure a unei populatii stabile de pasari insectivore, ceea ce asigura un echilibru dinamic intre cele doua niveluri trofice. Totodata, prin mentinerea unei consistente crescute a arboretelor, capacitatea padurii de adaptare la efectele schimbarilor climatice si de retentie a scurgerilor de suprafata va fi imbunatatita.
 
Suplimentar, pentru protejarea resurselor de sol, prin masura se vor promova tehnologii extensive de exploatare a lemnului cu impact redus al solului, respectiv utilizarea de atelaje in lucrarile de rarituri, in detrimentul lucrarilor mecanizate, care in prezent sunt aplicate la scara larga.
 
Totodata, in arboretele tinere in care se executa lucrari de rarituri, folosirea atelajelor in faza de scos-apropiat, reduce frecventa si gravitatea ranirii arborilor ramasi, afectand astfel calitatea arborilor de viitor.
 
Prin efectele benefice in principal asupra componentelor de biodiversitate si sol, Masura 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice si conservarea padurilor, din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, se adreseaza nevoilor de mentinere a diversitatii biologice si a valorii de mediu a terenurilor forestiere (Nevoia 012), de sustinere a unui management durabil al padurilor (Nevoia 013), precum si de protectie si imbunatatire a resurselor de sol (Nevoia 016).
 
In cadrul Masurii 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice si conservarea padurilor, din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, se acorda sprijin pentru detinatorii de paduri din fondul forestier national (FFN) care incheie angajamente de silvo-mediu, care vor contribui la conservarea diversitatii biologice si protectia solului.
 
Sprijinul acordat in baza Masurii 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice si conservarea padurilor, din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, poate, de asemenea, contribui la cresterea impactului de mediu al masurii de impaduriri si creare de suprafete impadurite, prin promovarea conservarii biodiversitatii pe suprafetele de padure nou create.

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!

Votati articolul

Proprietarii de paduri vor beneficia de peste 100 de milioane de euro prin noul PNDR
Rating:
Nota: 3.33 din 3 voturi

Articole conexe:

clubagricultura.ro

- intrebarea zilei

Grau in reteta pentru gaini

Intrebare: Care este cantitatea maxima de grau furajer care se poate administra intr-o reteta pentru gaini ouatoare?

Raspuns: Se poate administra grau furajer in proportie de 40%, la care se adauga porumb - 30% si srot de soia... citeste tot raspunsul aici

Comentarii
Comentarii0 comentarii

Ultima ora

Newsletter gratuit
Cele mai bune afaceri de inceput de an 2017

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "Cele mai bune afaceri de inceput de an 2017".



Forum
Fermier spune: Am sunat azi la Apia si am decizie de plata de vineri si pe animale si pe pământ săptămână asta îmi intra bani menționez am mai luat o tura in noiembrie.
27-Mar-2017 16:48:23
Raspunde la intrebare
dorneanu spune: Centrele judetene de apia trimit dosarele inchise spre Bucuresti si cei de acolo decid daca se pune pe white list,dar foarte multe dosare mai ales cele cu bani multi chiar daca nu au nici o eroare...
27-Mar-2017 12:42:58
Raspunde la intrebare
lili spune: In Caras Severin care au fost la control 0 lei.
27-Mar-2017 09:00:22
Raspunde la intrebare
Rubrica meteo
clubagricultura.ro

Cresterea si exploatarea vitei de vie ...

Amestec de culoare inchisa, uscata, degajand miros. Este format din materie organica descompusa. Fab ...
Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton
 

Raport Special GRATUIT

Cele mai bune afaceri de inceput de an 2017


Adauga mai jos adresa ta de mail si vei primi raportul special gratuit "Cele mai bune afaceri de inceput de an 2017" impreuna cu cele mai noi stiri si informatii din agricultura.

Da, vreau sa primesc revista de Agricultura