Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Comunica experienta
AgroRomania.ro


Email Facebook

Reforma Politicii Agricole Comune, in viziunea miscarii Slow Food

reforma-politicii-agricole-comune-in-viziunea-miscarii-slow-food

Datorita modului in care a fost conceputa si gestionata pana in prezent, Politica Agricola Comuna a Uniunii Europene (PAC) contine puncte critice cu consecinte negative atat pentru producatori cat si pentru consumatori.



In primul rand, Politica este marcata de inegalitati evidente, in ceea ce priveste resursele financiare ale asa- numitului "primul pilon" (care cuprinde masuri de sprijinire a pietei, in special platile directe catre producatori); aceste resurse financiare sunt distribuite inegal intre tipurile de productie, ferme (mici, medii, mari) si statele membre.

In al doilea rand, ea favorizeaza un model de consumerism extrem de dezechilibrat: jumatate din cei 500 milioane de locuitori din UE sunt supraponderali si 42 de milioane traiesc in conditii de privatiuni grave, in timp ce in fiecare an 90 milioane tone de produse alimentare, ce ar putea fi consumate, sunt aruncate la gunoi (Eurostat 2010).


De fapt, produsele alimentare si-au pierdut valoarea intrinseca, pretul fiind unicul parametru care ne ghideaza alegerile alimentare.

In al treilea rand, politica devalorizeaza forta de munca in sectorul agroalimentar: un studiu recent a aratat ca, in Europa, per ansamblu, ocuparea fortei de munca in agricultura a scazut cu 25 la suta in mai putin de zece ani, disparand 3,7 milioane de locuri de munca (Eurostat 2010).

Aceasta scadere a ocuparii fortei de munca nu a fost insotita de o crestere a salariilor lucratorilor din sectorul agricol, comparabila cu cea din alte sectoare; intr-adevar veniturile - si, ca o consecinta nivelul profesional al sectorului - au scazut progresiv. Veniturile insuficiente ale agricultorilor reprezinta una dintre cauzele principale ale disparitiei numeroaselor produse agricole.

Modelul agroalimentar industrial care s-a afirmat in ultimii cincizeci de ani este unul dintre motivele seriose care au generat cea mai mare criza de mediu pe care a experimentat-o vreodata omenirea. Pe de o parte, in masura in care acestea au fost considerate inepuizabile, resursele naturale cum sunt apa, pamantul, padurile si lemnul au fost exploatate orbeste si, prin urmare, s-au deteriorat ireversibil. Pe de alta parte, agricultura industriala a folosit fara rezerva produse obtinute din combustibili de origine fosila, cum ar fi ingrasaminte chimice, pesticide si materiale plastice.

De-a lungul ultimilor ani, PAC a fost subiectul unui proces amplu de reforma.

Aceasta faza, programata sa se incheie odata cu intrarea in vigoare a noii politici agricole comune la inceputul anului 2014, este de o importanta fundamentala pentru viitorul Uniunii Europene. Noua PAC are provocari majore de abordat:

1.     Sa asigure securitate alimentara si suveranitate
2.     Sa ofere un raspuns crizei de mediu
3.     Sa revigoreze economia si sa creasca forta de munca in sectorul agricol

Slow Food a decis sa se alature dezbaterii prin valorificarea experientei sale si a viziunii sale de promovare mai echitabila, mai durabila a PAC. Slow Food si filosofia sa Slow Food este o asociatie internationala care incearca sa schimbe relatia de zi-cu-zi dintre oameni si alimente prin promovarea suveranitatii alimentare, dreptul oamenilor de a decide ce cultiva si ce anume mananca.

Potrivit Slow Food, o abordare holistica ar trebui adoptata pentru agricultura, ceea ce inseamna unirea si articularea aspectelor care, in general, sunt separate: aspecte sociale (cum ar fi relatia producator - consumator), aspecte legate de mediul inconjurator (cum ar fi protectia biodiversitatii, a resurselor de apa si a fertilitatii solului, distributia de produse, sustenabilitatea, ambalarea si reutilizarea resurselor), precum si aspecte legate de resursele culturale (protejarea deprinderilor traditionale). Exista o stransa interconectare intre comunitati, modul lor de a produce si consuma, traditiile lor si mediul in care traiesc. Slow Food propune schimbarea productiei si a modelelor de consum prin educare, dar si prin cresterea gradului de constientizare cu privire la alimentatie si mediul inconjurator, sustinerea economiilor locale, promovarea metodelor traditionale de manufacturare cunoscute de producatori si protectia diverselor identitatii culturale.

Mai precis, Slow Food promoveaza o legatura mai stransa intre producatori si consumatori, ce poate conferi demnitate producatorului si mai multa constienta consumatorului. Ambii au nevoie instrumente care sa le ofere posibilitatea de a face alegeri.

Noua Politica Agricola Comunitara conforma cu Slow Food

O noua paradigma si obiectivele sustenabilitatii si noii ruralitati

Noua PAC trebuie sa urmareasca mai mult decat doar aspectele legate de productia agricola: trebuie sa trecem mai departe, de la actuala politica agricola la cea care sa cuprinda atat agricultura cat si alimentatia. Pentru a putea adresa probleme spinoase cum sunt cele legate de mediul inconjurator, protejarea naturii, protejarea resurselor naturale si a lupta mai eficient impotriva schimbarilor climatice, va fi necesar sa creasca interactiunile dintre diferitele politici comunitare. In viitor, cele doua macro-obiective care trebuie sa inspire PAC sunt sustenabilitate sociala, economica si a mediului, si o noua ruralitate, in care societatea viitorului va fi centrata in jurul zonelor rurale.

Patru schimbari fundamentale

Pentru a atinge aceste obiective, sunt necesare patru schimbari fundamentale in structura PAC.

1.     Promovarea productiei la scara mica si mijlocie

Decizia de a structura agricultura conform acelorasi norme ce se aplica tuturor sectoarelor industriale se afla la originea dramaticei situatii in care se afla acum productia agricola europeana. In schimb este necesar sa promoveze agricultura in armonie cu ecosistemele, imbinand inovatia si cunostintele traditionale pentru a obtine produse alimentare, intr-un mod sustenabil. PAC ar trebui sa se axeze pe produse sustenabile, de calitate, obtinute la scara mica si mijlocie, dedicate exclusiv consumului uman si animal. Provocarea viitorului nu va fi obtinerea cantitatilor mari de produse agricole, ci generarea de hrana in mod eficient si sustenabil, prin productie agricola de calitate, la scara mica si mijlocie, deoarece acest tip de productie agricola este puternic legata de pamant si cu impact scazut asupra mediului. Productia agricola la scara mica si mijlocie foloseste intensiv forta de munca, creaza locuri de munca, este sustenabila (in ceea ce priveste economia de energie), ajuta la sustinerea economiei locale (inclusiv in zonele marginale) si elimina presiunea demografica pe zonele urbane.

2.     Promovarea produselor locale Totusi, numai productia la scara mica nu este suficienta. Un factor decisiv in asigurarea sustenabilitatii productiei este legatura dintre productia la scara mica si arealul pe care activitatile de productie se desfasoara (ceea ce noi numim vocatia mediului). Produsele locale si traditionale (varietati de plante, rase de animale, alimente procesate) sunt cele mai potrivite acelor conditii climatice si de sol, cu maxim potential in ariile unde, multumita muncii omului, s-au aclimatizat de-a lungul secolelor. Iata de ce sunt mai rezistente si au nevoie de mai putina interventie din exterior. Ele sunt, astfel, sustenabile atat din punct de vedere al mediului cat si economic. In final, ele joaca un rol important in protejarea biodiversitatii si promovarea culturii produselor alimentare locale si a traditiilor comunitatii.

3.     Promovarea sistemelor locale agroalimentare Economia pietei globale isi dezvaluie toate limitele in ceea ce priveste risipirea si daunele aduse mediului inconjurator. Un sistem de achizitii de alimente locale, distribuire si consum, ar putea diminua impactul ecologic prin reducerea distantelor parcurse de alimente (mile alimentare) si asigurarea produselor proaspete, de sezon si locale pentru consumatori. Prin taierea unor pasaje intermediare in relatia dintre producatori si consumatori, va fi posibila crearea unei noi relatii intre lumea agricola si lumea urbana. Un rol decisiv in constructia sistemelor locale agroalimentare va fi jucat de educatie nu numai in scoli, dar, de asemenea, in ferme si in punctele de vanzare. in acest sens, acesta va fi fundamentala pentru a crea retele de schimb de cunostinte si de solidaritate intre agricultori si locuitorii orasului.

4.     Promovarea unor sisteme ecologice agroalimentare Sunt mai usor de aplicat principiile agro-ecologiei in cazul produselor obtinute din productia la scara mica si medie, deoarece se bazeaza pe o buna gestionare a resurselor naturale (biodiversitate, pamant, apa, mediu) pe cunostintele agricultorilor locali, pe implementarea celor mai potrivite tehnici traditionale si moderne aferente conditiilor climatice si de sol, pe excluderea produselor modificate genetic, monoculturilor si cresteri intensive, pe reducerea sau excluderea substantelor chimice de sinteza, pe protectia mediului agricol si pe echitate sociala. Politica agricola comunitara a viitorului ar trebui sa incerce nu numai reducerea dimensiunilor intreprinderilor agroalimentare, cat si recompensarea, in paralel, a celor care actualmente implementeaza tehnicile agro- ecologice, oferind contributii comunitatilor sub forma de servicii ecologice ("ecologizarea" PAC). De asemenea, ar trebui sa ii rasplateasca pe cei care traiesc si lucreaza in zonele marginale (dealuri si munti).

Exodul de la munti este cauza unor grave dificultati hidrogeologice si genereaza costuri economice, sociale si de mediu pentru comunitati. Oamenii care decid sa ramana in aceste zone dificile joaca un rol-cheie si merita sa fie sprijiniti.

Instrumentele viitoarei Politici Agricole Comune

Pentru a atinge obiectivele stabilite si a pune in aplicare schimbarile subliniate, PAC trebuie sa fie sustinuta de instrumentele economice adecvate.

Bugetul

Statele membre si institutiile comunitare trebuie sa evite reduceri ale bugetului disponibil si sa ofere resursele financiare adecvate. Acestea trebuie sa fie redistribuite in asa fel incat sa consolideze finantarea, prin urmare, sa intareasca cel de-al "doilea pilon"( care include masuri pentru dezvoltarea zonelor rurale si a mediului).

Sprijin pentru agricultura "verde": banii publici pentru bunuri publice

Platile directe (primul pilon) reprezinta unul dintre cele mai importante instrumentele economice aflate la dispozitia PAC. Functia lor principala este de a furniza compensatii fermierilor care executa servicii ecologice comunitatii in care activeaza. Abordarea care urmeaza sa fie adoptata este aceea a "banilor publici pentru bunuri publice". Cel mai mare sprijin ar trebui sa-l primeasca cei ce implementeaza bune practici ecologice, protejand astfel mediul inconjurator si bunurile publice, cum ar fi solul si apa, precum si pe cei care au in paza zonele marginale. Platile directe catre producatorul singular coroborate cu promovarea actiunilor locale si a formelor de agregare, vor fi fundamentale. in vederea diseminarii practicilor sustenabile, atat agricole cat si de consum, si la fel de important, vor fi necesare depasirea individualismului si incurajarea dezvoltarii unor retele de producatori si consumatori.

Sprijin pentru obtinerea veniturilor producatorilor de produse agroalimentare

Viitorul PAC trebuie sa incerce sa asigure sprijinul adecvat pentru obtinerea veniturilor producatorilor mici si mijlocii. De sprijin economic ar trebui sa beneficieze exclusiv producatorii activi si producatorii privilegiati din zonele marginale. Acest obiectiv poate fi realizat prin actiuni concrete pentru a reduce preturile volatile ale produselor agricole.

Experienta Slow Food in serviciului viitoarei Politici Agricole Comune

Avand in vedere experienta sa in sectorul agroalimentar, Slow Food propune un set de initiative concrete, in special in doua sectoare decisive pentru viitorul agriculturii europene: tinerii si productia la scara mica si mijlocie.

Tinerii

Tinerii trebuie sa fie in centrul atentiei viitoarei Politici Agricole Comune: fara actiuni clare in aceasta directie, agricultura europeana nu va avea vreun viitor. Zona rurala este abandonata progresiv iar populatia rurala imbatraneste. Forta de munca in sectorul agricol este in crestere marginala, iar prezenta tinerilor scade permanent. Estimarile arata ca numai 7 la suta din agricultori sunt mai tineri de 35 de ani, dar si faptul ca unul din cinci - 4,5 milioane in total - sunt mai in varsta de 65 de ani(Eurostat 2009).

Propunerile concrete

1. Ofera demnitate profesiei de fermier, astfel incat aceasta profesie sa poata reprezenta o alegere de viata, compensatorie, placuta si stimulativa.
2. Asigurarea castigurilor adecvate pentru tineri (de exemplu, prin plati suplimentare directe sau scutiri de taxe) pentru a sigura o securizare suficienta a planurilor acestora pentru viitor.
3. Constituirea unor retele de tineri fermieri, cu implicarea altor actori prezenti in lantul aprovizionarii cu alimente, cum ar fi artizani, bucatari, educatori, consumatori s.a.m.d. – prin crearea de spatii de lucru si discutie, oferind instrumente care faciliteaza interconectarea (evenimente, internetul, retele sociale etc). Se evita astfel izolarea, care caracterizeaza uneori, munca in agricultura, si-i incurajeaza pe tineri sa se constituie in parte activa in societate.
4. Sa promoveze training-uri pentru tinerii fermieri, organizand cursuri gimnaziale, precum si cursuri scurte, in care sa predea ei insisi, oferind la schimb cunostinte si experienta.
5. Incurajarea tranferului de cunostinte intre generatii.
6. Sa faciliteze deschiderea unei intreprinderi condusa de oameni tineri, simplificand si accelerand procedurile birocratice, oferind stimulente cum ar fi accesul direct catre finantari, scutiri fiscale, imprumuturi cu dobanzi modice, asigurari favorabile, etc.
7. Sa ofere asistenta tehnica cu privire la tehnologiile ecoagricole, business, management, etc.

Productia la scara mica si medie

Este fundamental a conferi producatorilor onesti un rol mai important, iar in acelasi timp, acestia trebuie sa raspandeasca informatii despre propriile lor produse (locurile de origine, tehnici de procesare si asa mai departe) educand consumatorii si facandu-i pe acestia "partasi" la procesul de productie.

Propuneri concrete

1. Regandirea indicatiilor de origine geografica, incluzand criterii riguroase de sustenabilitate, functie de sol, istoric in apararea biodiversitatii. Aceste metode trebuie sa ofere o protectie adecvata productiilor la scara mica, care reprezinta un bun nepretuit pentru cultura europeana.
2. Simplificarea procedeurilor birocratice in beneficiul producatorilor mici si mijlocii.
3. Recompensarea producatorilor care protejeaza biodiversitatea locala si traditionala (rase native si varietatile locale de legume), care conserva pamantul agricol (podgorii vechi, plantatii milenare de masline si asa mai departe) si arhitectura traditional (mori de apa, cabane alpine, cuptoare vechi cu lemne etc.), care lucreaza in zone marginale si joaca un rol important in conservarea pamantului, si care creeaza forme de asociere respectand un protocol comun de productie. 4. Promovarea schimburilor de informatii si cunostinte de la micii producatori catre noile generatii.
5. Organizarea programelor de educare pentru optimizarea proceselor agricole si tehnologice, pentru consolidarea organizatiilor de producatori si intarirea capacitatii acestora de a prezenta produsele pe piata (cu etichetare corespunzatoare, ambalare simpla si eco-sustenabila, etc.).
6. Organizarea programelor de educatie alimentara si de educatie asupra mediului inconjurator in unitatele de invatamant, promovand, de exemplu, crearea gradinilor scolare. Trebuie implementate programe de informare pe problemele sistemului agroalimentar, a sustenabilitatii agriculturii si dietei individului. Promovarea unui flux constant de informatii intre producatori si consumatori.
7. Crearea canalelor de piata pentru produsele micilor producatori: promovarea pietelor fermierilor, grupuri locale pentru achizitii, utilizarea produselor locale in activitati de catering colectiv, alte initiative de vanzare directa. Grupuri suport dedicate sprijinirii directe a agriculturii locale.
8. Recompensarea celor care-si diferentiaza oferta, deoarece in afara propriei productii agricole, executa activitati educationale, turistice si culturale, promovand cunoasterea asupra mediului inconjurator, solului si agriculturii (subliniind astfel rolul multifunctional al fermierilor).

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!

Votati articolul

Reforma Politicii Agricole Comune, in viziunea miscarii Slow Food
Rating:
Nota: 5 din 1 voturi

Articole conexe:

clubagricultura.ro

- intrebarea zilei

Buna ziua

Intrebare: As vrea sa stiu daca știți cumva cand se da drumul la semnarea contractelor de finanțare la măsura 6.1 , si daca știți cand se dau bani de la apia pe terenuri.multumesc

Raspuns: Nu avem o informare priviind data la care va demara semnare contractelor de finantare pe sub-masura ... citeste tot raspunsul aici

Comentarii
Comentarii0 comentarii

Ultima ora

Newsletter gratuit
Agricultura cu profit - 7 Idei de Afaceri in Agricultura care iti aduc bani in 2017

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "Agricultura cu profit - 7 Idei de Afaceri in Agricultura care iti aduc bani in 2017".



Forum
FRANK CHAMBERS spune: Aveți nevoie de asistență financiară? Aveți nevoie de un credit ipotecar, de casă, de mașină, de afaceri sau de un împrumut personal? Este istoricul dvs. de credit rău care vă împiedică...
22 Iul. 2017 02:16:06
Raspunde la intrebare
myra spune: CUM ESTE VECUL CU AJUTORUL LEGUMELOR !!! Nu am crezut niciodată că ar putea fi o problemă pe internet până când am intrat Contactați preotul Dr. OKOKO Puterea spirituală recomandată de o...
20 Iul. 2017 17:11:31
Raspunde la intrebare
myra spune: CUM ESTE VECUL CU AJUTORUL LEGUMELOR !!! Nu am crezut niciodată că ar putea fi o problemă pe internet până când am intrat Contactați preotul Dr. OKOKO Puterea spirituală recomandată de o...
20 Iul. 2017 17:10:31
Raspunde la intrebare
Rubrica meteo
clubagricultura.ro

Stratul extern al scoartei copacilor batrani care este format din tesuturi moarte. In timp acestea s ...

Plante la care semin?ele sunt inchise în fruct, mai exact semintele sunt invelite de un organ numit ...
Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton
 
 

Raport Special GRATUIT

Agricultura cu profit - 7 Idei de Afaceri in Agricultura care iti aduc bani in 2017


Adauga mai jos adresa ta de mail si vei primi raportul special gratuit "Agricultura cu profit - 7 Idei de Afaceri in Agricultura care iti aduc bani in 2017" impreuna cu cele mai noi stiri si informatii din agricultura.

Da, vreau sa primesc revista de Agricultura
x