Un cioban roman da in judecata autoritatile europene
Acesta s-a alaturat unui grup de fermeiri din alte state, care acuza Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene ca nu actioneaza adecvat impotriva schimbarilor climatice.
Un grup de fermieri din tari ca Germania, Italia, Franta sau Portugalia a intentat un proces la Curtea Europeana, acuzand Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene ca nu actioneaza adecvat impotriva schimbarilor climatice. Acestui grup i s-a alaturat şi ciobanul roman Vlad Petru, din Alba.
„Secetele severe au costat un cuplu in varsta din Franta aproape jumatate din recolta lor. O familie de apicultori din Portugalia este nevoita sa-si salveze mijloacele de trai, pentru ca valurile de caldura le ucid albinele. Acestia impartaşesc o teama: ce se va intampla cu copiii noştri? Astazi, familiile din intreaga Europa si din afara acesteia, ale caror mijloace de trai sunt expuse riscului din cauza impactului schimbarilor climatice, intreprind ceva ce nu a mai fost facut vreodata. Ei cheama legiuitorii UE intr-un proces istoric”, arata petenţii europeni, in argumentatia lor.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Trucuri si sfaturi pentru livada ta de vis
Cum sa fiti intotdeauna sigur ca fructele pe care le mancati sunt 100 sanatoase infiintati-va propria dvs mini-livada Consumul regulat de fructe este esential pentru sanatatea dvs Absolut toti medicii si nutritionistii recomanda fructele si dupa cum probabil ati observat orice cura de detoxifiere a organismului orice regim alimentar ...
valabila 48h
Petentii solicita in instanta ca institutiile UE sa recunoasca schimbarile climatice drept o adevarata amenintare la adresa drepturilor omului, ale cetatenilor europeni, si sa acţioneze de urgenta pentru a proteja drepturile lor si ale generatiilor viitoare.
Intr-un film documentar al acestei comunitaţi de petenţi este consemnata si relatarea ciobanului Petru Vlad, din catunul Calene, judetul Alba. „Sunt o simpla persoana, cu numele de Vlad Petru. M-am nascut taran si taran mor. Toata comunitatea care traieste pe aici sufera de boala de care sufar si eu: neajutorarea in fata statului - una, si a doua – neajutorarea in fata naturii. E lipsa de ploi, si cand vin ploi sunt ploile agresive, cu piatra, ni se distrug recoltele, le afecteaza si pe animale. As dori ca si copiii mei sa aiba un viitor aici, pe pamantul unde stam, sa nu mai plece cum am plecat eu in tari straine sa munceasca. Din iarna-n vara si din vara pana-n iarna, nu-i apa la recolte şi nu-i apa la animale; trebuie sa schimbam si noi zona, sa plecam unde-i apa”, spune ciobanul.
Potrivit grupului de petenti, pana in prezent, parlamentarii europeni - Parlamentul European şi Consiliul European - nu au reusit sa puna in aplicare legi semnificative pentru a impune tarilor sa ia masuri eficiente impotriva schimbarilor climatice.
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul
Nota: 5 din 2 voturiArticole conexe:
- » Vacile de lapte din Romania au una din cele mai scazute productivitati din Uniunea Europeana
- » Directorul general al AFIR a participat la Conferinta agentiilor de plati din Uniunea Europeana
- » Seceta creste pretul graului in Europa
- » Masuri obligatorii pentru protectia animalelor in perioada de canicula
- » Uniunea Europeana e cel mai mare producator si consumator de grau din lume
- intrebarea zilei
Care e cea mai buna varianta de cultura furajera
Intrebare: Care e cea mai buna varianta de cultura furajera, lucerna+ovaz sau lucerna simplu?Raspuns: Cea mai buna varianta este lucerna simpla, asadar neasociata cu ovaz.... citeste tot raspunsul aici
Ultima ora
- » Rotatia culturilor: 3 plante pentru care acest proces este extrem de important
- » Autoritatile europene au emis certificatele de inregistrare pentru Scrumbia de Dunare afumata si Vinul de Insuratei
- » Recomandari de la ANSVSA privind transportul carnii si produselor din carne, in perioada Sarbatorilor
- » 100 de ani de pescarie romaneasca, celebrati la Constanta
- » Problemele utilizatorilor de apa pentru irigatii, in atentia MADR
Comentarii
0 comentarii