Comunica experienta
AgroRomania.ro


Email Facebook

Albina românească (Apis mellifera carpatica)

Tags: apicultura, familii de albine, albine, albina romaneasca

S-a format în condiţiile specifice pedo-climatice şi de bază meliferă din zona carpatică. Climatul continental temperat de la noi din ţară este caracterizat prin precipitaţii relativ reduse, variaţii mari de temperatură şi vânturi puternice.

Din punct de vedere taxonomico-ecologic sunt unanim acceptate pentru albina noastră cinci zone bioapicole principale (de referinţă):

  • Câmpia sudică dunăreană
  • zona colinară subcarpatică
  • Podişul Transilvaniei şi Câmpia Vestică (inclusiv Banatul)
  • Podişul Moldovei
  • Podişul Dobrogei (inclusiv Delta)

Din punct de vedere morfometric trompa albinei are lungimea cuprinsă între 6.02 mm - 6,64 mm, lungimea aripei anterioare 9,4-9,6 mm, indicele cubital (clase) 2,12-3,70 şi indicele tarsian (procente) 54,97-58,56.

Din punct de vedere comportamental este o rasă de albine foarte blândă. Se caracterizează printr-un comportament deosebit de liniştit pe faguri. În timpul controlului familiilor, permite în general, intervenţia omului chiar şi fără folosirea fumului.

Este caracterizată prin schimbarea liniştită a mătcii: anecbalie = înlocuire naturală periodică a mătcii.

Este puţin predispusă la furtişag şi are un instinct moderat de roire.În timpul roirii clădeşte cca.30-50 botci şi numai în cazuri cu totul excepţionale peste 100.

Căpăcirea celulelor cu miere este predominant „uscată”, uneori intermediară (mixtă).

Prezintă predispoziţie accentuată pentru blocarea cuibului cu miere, în cazul culesurilor de mare intensitate, particularitate biologică ce îngreunează întreţinerea sa în stupi orizontali. Tendinţa de propolizare este slabă.

Este o albină productivă, la familiile de albine recordiste în condiţii excepţionale de cules producţia de miere medie multianuală putând atinge 50-60 kg/familie.

Pentru asigurarea unei presiuni de selecţie în zonele de influenţă şi pentru menţinerea în stare curată a materialului biologic ce constituie patrimoniul genetic apicol, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură prin pepinierele sale de la Bucureşti, Moara Vlăsiei-Ilfov, Măldăreşti-Vâlcea, Poieni-Iaşi şi Bididia-Tulcea produce anual mătci selecţionate care se difuzează în teritoriu (prolificitate: 1600-2000 ouă/24 ore).

Albina românească este bine adaptată condiţiilor pedo-climatice în care s-a format Introducerea raselor străine (caucaziene, italiene, etc) s-a dovedit contraproductivă. Încercările de acest gen şi încrucişările realizate cu populaţiile locale nu au dus la efectele economice pe care s-a scontat. Poluarea albinei autohtone ar avea efecte dezastruoase. Este recunoscută situaţia unor ţări în care nu se mai poate regăsi albina de baştină.

INSTITUTUL DE CERCETARE- DEZVOLTARE PENTRU APICULTURĂ

Ti-a placut acest articol? Trimite-l si prietenilor tai!

Articole conexe:

clubagricultura.ro

- intrebarea zilei

Ecologic

Intrebare: buna ziua,as dori sa va intreb care este valoarea subventiei pe exploatatie acest an in sistemul de agricultura ecologica?

Raspuns: buna seara. nu stiu sa va zic o suma exacta dar anul acesta valoarea subventiei va fi mai mare fata ... citeste tot raspunsul aici

Comentarii
Comentarii3 comentarii





Dumitru 2010-12-20 23:28:42

Nea Marine, ma da le - o zisasi. Cum de cum da il gasisi si imediat te si luasi de el. Ce rau iti facu de te facusi rau de tot, mai sa intri cu Intercitul direct la Baneasa? Sa vezi si sa nu crezi. Stai putintel si asculta, neica marine si cu toate Vetele din Valea Olteniei.
Pelcai si eu de acasa cu ditamai trenuletul, hop, hop si top.... si ajunsei din gara in gara la Vestitul Izvor, unde Romanii si Napoleon faceau baie de au speriat toti vizigotii si ostrogoti de pe pamantul Traciei, Scitiei sau cum se mai numea pe vremea aceea.
Si cine credeti ca tinea struna la titamai Divanul apiculturii autohtone. Vestitul Coordonator al Apiculturii ramanesti. Citire de la Prs. Fotea> Avem multe medalii de aur luate cu sudoarea fruntii apicultorilor de la Francezi. Mai luaram si de la slovaci cateva. Omul asta, desi nu era nici un chinez prin sala, ii facu cu ou si cu otet ca nu au miere, ci otrava pentru europeni. se mai duse putin si prin Argentina si vorbi ca s - ar putea sa reinvie apicultura lor si a americanilor si ne ia mierea din gusa albinei autohtone. Mai, si ce - i mai indruga omul acesta de se scula un voievod de prin tinuturile Varadiei si - i aduse aminte ca la rand asteapta si un domn ministru. Dar ce ma doare pe mine ca la masa tacerii iudaismul din el nu se mai oprea nici la interventia micului novic? Atunci tot poporul din sala mare incepu sa dea din cazmale. El vorbea ei le loveau. Si credeti ca omul acesta se putu opri? Nu. Mai spuse el ce spuse si anume ca ei sunt cei care dau cea mai valoroasa matca din Europa. Apis Damboviteana cu trei tergite colorate si una mai vargata decat alta. Se infurie saracul presedinte asa de tare, se repezi, sa ia aminte domn. m. ca s - au nascut multiplicarele prin tara si se vand reginele la capul podului. Cu alte cuvinte trebuie sa stiti ca ,,mellifera" se vinde bine la Baneasa si nu la capul podului. ca ei sunt unicii care stiu in Romania sa construiasca botci si nimeni altcineva. mai dadu si indicatii domnului ministru ca sa fie controlati la snage toti ccu multiplicarele din tara ca au transformat iarmarocul in cap de pod,.
Ca materialul genetic este poluat este bine stiut. Chiar cei de la Baneasa stiu ca au materialul genetic cel mai slab. Mai spuse domn presedinte ca au circa 1200 de familii elita. Oamnei buni , elita nu ciurucuri. Una din acestea da cate 7 roiuri pe sezon, sapte khilograme de miere, sapte de polen, sapte de ceara, etc. Ce mai, foarte bine cunoscuta pe toate meridianele. Caucazienele, italienele sunt ciurucuri pe langa sudul si estul centrului citat mai sus de catre domnii din centrala cuibului de roi. Pe unde sta Baneasa fata de restul Europei. fdac domn presedinte cu o garnitura de cercetasi se lauda cu o mie de familii de albine, ce sa mai spun de saracul sarb din Voivodina care, in familie, exploateaza peste 1000 familii de albine, si inca destul de bine. Asa au ramas cu gura cascata multi romanasi de prin tinuturile noastre carpatine. Un sarb o mie, un institut o mie. Cu aceasata ocazie am aflat ca Banatul face parte din Campia de Vest, iar Delta din Dobrogea lui Ovidiu.
De ce matcile de la Institut fac numai circa 30 - 50 botci si nimic mai mult? Pentru ca la Biucuresti nu s - a inventat stupul cu 20 de rame, ci RA 1001 cu zece.
Polonezii au 4 - 5 linii de matci. Bucurestiul are una generala pentru tot natul. Cine Vorbeste de ecotipuri cand nici institutul nu mai stie ce are in gradina? Matci din Bucuresti in Banat, din Iasi in Ardeal ecotip de Romania, pur sange.
,,Poluarea albinei autohtone are efecte dezastroase." Da stimate producator al ICDA. Asa este. Domniile voastre faceti aceasta poluare la nivel National. Pacat ca mai iesiti si la pupitru cu realizarile nemaintalnite ale generatiei de ,,aur."
I.D.
Editat de administratorul site-ului

Aurel 2010-12-20 21:00:17

Pai ce facusi mai Nea Marine. Te legi de oameni ca "nici măcar corect nu ai scris numele albinei noastre" si mata scrii "aceşti ibrizi de floarea-soarelui".
. . . si incepusem sa am pretentii . . .

Di pi la Bacau ti saluta Aurel
Editat de administratorul site-ului

Mărin din Băileşti 2010-12-19 03:25:06

IC-DA-ule, nici măcar corect nu ai scris numele albinei noastre, autohtone. MELLIFICA , nu MELLIFERA. Poate nu-ţi plac cacofoniile.Atunci, o lăsăm aşa.
În schimb, ai reuşit de minune să-ţi faci publicitate la vânzarea de "regine împerecheate selecţionate" în acest cotidian. De altfel, în toate numerele din lunile de primăvară şi vară , ale revistei ROMÂNIA APICOLĂ , pe ultima pagina, citim respectivul anunţ .
Uite o sugestie şi în acelaşi timp şi rugăminte: "CAIETUL DE SARCINI Nr. 39/1977 pentru FAMILIA DE ALBINE, stabilită în vederea contractării achiziţiei pentru valorificare de către Asociaţia Crescătorilor de Albine din RSR ". La fel şI norma internă pentru familia de albine puternică, datează din 1964 , cu nr 557, a INSTITULULUI DE CERCETARE PENTRU APICULTURĂ, care nu mai este.
Actualizaţi aceste norme şi publicaţi-le, atât pe net, cât şi în acest cotidian.
Deasemenea, studiaţi mai bine aceşti ibrizi de floarea-soarelui modificaţi genetic , publicaţi rezultatele, iar noi, apicultorii, să evităm culturile care nu dau nectar. Ne-aţi fi de un real folos!
Combinatul Apicol nu achiziţionează miere. De ce? Şi nici ceară. La APICOLA din Craiova achiziţionau doar propolis la 150 lei/kg.
Vaţi transformat în prosperi oameni de afaceri! E bine, însă nu vă pierdeţi apicultorii.
Sănătate la toată lumea!
Mărin, apicultor din Băileşti.
Editat de administratorul site-ului

Ultima ora

Newsletter gratuit

Forum
madalin spune: cand se baga platile pe suprafata 2014?????????????????????????? ::0
01-Oct-2014 11:48:01
Raspunde la intrebare
cetatean spune: Stirea este CA LUCRUL FACUT PEJUMATATE! .....respectiv, normal ar fi fost sa fie PFA de la subventia de la 1 leu/ron si astfel ar fi un control eficient al fondurilor. Solutia este dura ptr taranul...
01-Oct-2014 07:54:05
Raspunde la intrebare
ivas paul spune: am 24 de ani si vreau sa muncesc an strainatate daca se poate rog seriozitate ma gasiti la nr 0753784200
30-Sep-2014 20:25:46
Raspunde la intrebare
Rubrica meteo


Faza zilei
Fertilizare la grau
clubagricultura.ro

Formatiune de rod la mar care se prezinta sub forma unei structurib ramificate cu muguri de rod, iar ...

Inflorescenta in care pedunculii fiecarei flori pornesc din acelasi nod al tulpinii si se ridica pan ...

Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton