Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Îngrăşăminte minerale acceptate în sistemul de agricultură ecologică

Autor: Dragos Serban

Publicat la data de 28 Iun. 2011 in: Tehnologii

Ingrasaminte-minerale-acceptate-in-sistemul-de-agricultura-ecologica

AGRICULTURA ECOLOGICA, INGRASAMINTE ORGANICE SI MINERALE IN SISTEMUL DE AGRICULTURA ORGANICA. Fertilizatori in agricultura ecologica

Tags: fertilizatoriagriculturaingrasamintefertilizatoriingrasamantfertilizatorfertilizantorganicorganicaecologicaecologic

Sistemul de agricultură ecologică exclude utilizarea pesticidelor. Ca fertilizatori, sunt recomandate şi larg utilizate îngrăsămintele organice, de origine vegetală sau animală, administrate sub formă de compost, mraniţă sau îngrăşăminte verzi.

Legislaţia europeană acceptă însă, potrivit unui colectiv de profesori din cadrul USAMVB, folosirea îngrăşămintelor minerale cu următoarele proprietăţi:

Îngrăşăminte minerale cu azot: azotatul de Chile (16% N);
Îngrăşăminte minerale cu fosfor: fosfat natural cu conţinut în cadmiu - inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5; fosfat aluminocalcic conţinut în cadmiu - inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5, (utilizare limitată pe solurile bazice (pH>7,5); zguri de fosfaţi (zgura lui Thomas), făina de oase;
Îngrăşăminte minerale cu potasiu: sare brută de potasiu (kainit, silvinit), sulfat de potasiu care conţine sare de magneziu (derivat al sării brute de potasiu), cenuşile din lemne fără amestec de cărbune de mină, cenuşa obţinută din arderea resturilor vegetale, gunoiului păios;
Îngrăşăminte minerale cu calciu şi magneziu: carbonat de calciu de origine naturală (calcar, piatră de var, roci calcice, cretă, cretă fosfatată), soluţie de clorură de calciu, carbonat de calciu şi magneziu de origine naturală (cretă magnezică, roci calcice şi magnezice măcinate), sulfat de calciu (ghips) numai de origine naturală, sulfat de magneziu (kieserit) numai de origine naturală;
Îngrăşăminte minerale cu siliciu: silicaţi fin măcinaţi (cuarţ, feldspat, bazalt, ortoclas);
Alte îngrăşăminte minerale: sulf elementar, clorură de sodiu numai sare din mină, pudră de roci, produse reziduale de la fabricarea zahărului, drojdii de la distilare exclus distilatele amoniacale, oligoelemente (bor, cupru, fier, magneziu molibden, zinc).

Mraniţa, turba şi îngrăţămintele verzi

Mraniţa este un compost descompus, utilizabil în agricultura organică atât în culturile de câmp, cât şi în cele înfiinţate în sere şi solarii. Nu există pericolul infestării cu buruieni sau a generării de amoniac şi arderii plantelor.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Afacere la cheie cu flori in ghiveci

Aveti un teren de 100 mp Puteti castiga fara efort 30 000 de euro an cultivand si comercializand FLORI IN GHIVECI Florile in ghiveci castiga din ce in ce mai mult teren Motivul este usor de intuit – florile in ghiveci rezista un timp mai indelungat – si acesta este un aspect care conteaza enorm mai ales daca este...

Oferta Speciala
valabila 48h

DA, vreau produsul | Detalii si Cuprins

Mraniţa este un îngrăşământ bogat în elemente nutritive decât acesta, aplicabil în cantităţi de 6-10 t/ha. Poate fi utilizată şi în răsadniţe pentru obţinerea de răsaduri pentru specii precum: menta, busuiocul, cimbrul de cultură.

Turba este deopotrivă îngrăşământ cât şi ameliorator de sol. Îngrăşământul este extras din zonele umede unde se formează şi se păstrează în grămezi circa 6 luni, după care se utilizează drept îngrăşământ în acelaşi mod cu gunoiul de grajd.

Îngrăşămintele verzi provin de la plante cultivate ce se încorporează prin arătură în sol, în momentul în care ajung la maximum de cantitate de masă verde. Ele se descompun în sol şi reprezintă o sursă deosebită de elemente nutritive. Bine reprezentate de plante precum leguminoasele (lupinul, sulfina, măzărichea, trifoiul) sau altele precum rapiţa şi muştarul, care lasă în sol o mare cantitate de azot şi alte elemente nutritive. De asemenea, sunt recomandate pe solurile nisipoase, sărace în humus, şi unde nu există alte posibilităţi de fertilizare organică, pentru a crea o structură stabilă solului, a reduce eroziunea solului prin vânt şi apă, a preveni levigarea elementelor nutritve, în special a nitraţilor. (Gheorghe Valentin ROMAN, Viorel ION, Lenuţa Iuliana EPURE, Maria TOADER, Alina Maria TRUŢA, Elena Mirela DUŞA,
Adrian Gheorghe BĂŞA

Autor: Dragos Serban

Newsletter gratuit