Preţul fructelor şi legumelor, legat de supravieţuirea albinelor

Agricultura mondială ar putea suferi pierderi de 310 miliarde euro, dacă declinul insectelor polenizatoare continuă în ritmul actual, scrie ziarul Gandul.
Nici creşterea preţului la ţiţei, nici criza de pe pieţele financiare nu pot provoca pierderi mai mari agriculturii mondiale decât dispariţia rapidă şi încă neelucidată a albinelor din Emisfera nordică, avertizează Institutul naţional de cercetări agricole (INRA) din Franţa. Semnalul de alarmă este tras de cotidianul Le Figaro, care a preluat apelul a trei cercetători francezi şi unul german, îngrijoraţi că „echilibrele alimentare mondiale vor fi profund modificate în cazul dispariţiei totale a polenizatorilor”.

De aproape doi ani, api­cultori, fermieri şi specialişti agricoli din SUA şi UE constată stupefiaţi dispariţia misterioasă a coloniilor de albine. Zborul lor din floare în floare, în căutare de substanţe nutritive, are un rol vital pentru înmulţirea naturală a plantelor, astfel că orice diminuare a coloniilor poate scădea productivitatea. Cu atât mai mult, dispariţia acestor harnici colaboratori ai omului va provoca pierderi pentru agricultura mondială, situate între 190 şi 310 miliarde euro, estimează specialiştii IRNA.

Calculul se raportează la statisticile din anul 2005, când 35 la sută (153 miliarde euro) din totalul producţiei agricole mondiale a constat în plante care au crescut datorită albinelor. Practic, majoritatea legumelor şi a fructelor, oleaginoaselor, arbuştilor de cafea şi cacao, precum şi unele mirodenii nu se pot înmulţi altfel.Dispariţia tuturor acestor plante ar reprezenta un dezastru pentru omenire, iar ele ar mai putea fi înmulţite artificial doar pe loturi experimentale, dar nu pentru producţie la scară industrială. Astfel, oa­menii ar mai rămâne numai cu 60 la sută din producţia agricolă, bazată pe cereale, care nu au nevoie de albine, însă obiceiurile alimentare ale umanităţii vor suferi modificări importante. Apoi, studiul IRNA recunoaşte că nu a luat în calcul decât „pierderile economice substanţiale” ale statelor lumii, însă nu şi efectele asupra resurselor de hrană ale faunei.

Citeste tot articolul in Gandul