Publicat in: Diverse
Cand se plantează spanacul toamna: sfaturi utile
Spanacul este una dintre cele mai eficiente culturi frunzoase pentru sezonul rece: are perioada de vegetatie scurta, toleranta la temperaturi scazute si poate fi semanat toamna atat pentru recoltare de toamna, cat si pentru iernat cu recoltare primavara devreme. Acest articol este un ghid care te invata cand se seamana spanacul toamna, cum se pregateste terenul, norme si tehnologii de semanat, conduita culturii, protectia la frig, boli si daunatori, recoltarea si optimizarea randamentului.

De ce sa cultivi spanac toamna?

Spanacul este o cultura foarte potrivita pentru sezonul rece datorita biologiei lui: este o planta de zi scurta, ceea ce inseamna ca atunci cand zilele sunt mai scurte (toamna), planta isi dezvolta frunzele fara sa treaca rapid in faza de inflorire si formare de tija florala. Astfel, riscul de „bolting” (emiterea tijei florale) este mult mai mic comparativ cu semanaturile din primavara sau vara, cand zilele sunt lungi si temperaturile ridicate accelereaza acest proces.
 
Un alt avantaj major este faptul ca spanacul se simte cel mai bine la temperaturi moderate si reci. Toamna, clima este in general mai blanda, cu nopti racoroase si zile fara arsita, ceea ce permite o dezvoltare viguroasa si uniforma a frunzelor. In plus, daca se seamana la momentul potrivit, plantele pot intra in iarna cu 3–5 frunze, rezista la frig si continua cresterea imediat ce temperaturile cresc primavara. Aceasta capacitate de a supravietui peste iarna (overwintering) face posibila recoltarea timpurie, inaintea altor culturi, atunci cand oferta pe piata este inca redusa si preturile sunt mai bune.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Propriul meu plan de afaceri


Stick-ul "Propriul meu plan de afaceri" Ai planuri de afaceri standard Esti o persoana dinamica Profita de Stick-ul "Propriul meu plan de afaceri" Ai 7 modele practice de planuri de afacere cu care obtii mai usor finantari si chiar fonduri europene la mai putin de 100 de lei Stick-ul "Propriul meu plan de...

Oferta Speciala
valabila 48h
 
Comparativ cu semanaturile de vara, cultura de toamna aduce un alt beneficiu practic: evita perioadele de canicula, care incetinesc inradacinarea, reduc uniformitatea culturii si favorizeaza aparitia tijelor florale. Practic, prin semanatul de toamna, fermierul isi asigura o cultura mai stabila, mai productiva si cu frunze de calitate superioara.
 
Avantaj operational pentru fermieri: prin aceasta strategie se obtin frunze fragede si sanatoase foarte devreme in primavara, atunci cand concurenta este redusa si cererea ridicata. Astfel, riscul pierderilor cauzate de temperaturile ridicate sau de scaderea calitatii frunzelor este mult diminuat.
 

Cand se seamana spanacul toamna? 

Pentru recoltare de toamna (productie rapida): semanatul in perioada 15 iulie – 10 august (variaza cu regiunea si cu scopul).
 
Pentru cultura de iarna / overwintering (recoltare primavara devreme): semanatul se face in general in perioada 1 – 20 septembrie astfel incat plantele sa formeze o rozeta de 3–5 frunze inainte de inghet.
 
In solarii/adaposturi joase: semanatul pentru recoltare primavara se poate face si mai tarziu (sfarsit octombrie), producand recoltari timpurii in martie.
Regula practica: semanatul se poate eșalona la 10–14 zile pentru a obtine recolte succesive. 
 

Factori climatici si parametri de germinare

Temperatura solului pentru germinare: semintele germineaza la temperaturi foarte scazute (pot porni la 2–3°C), dar germinarea rapida si uniforma se obtine la ~10–20°C (unele ghiduri practici indica 10–15°C ca interval optim pentru semanat toamna; extensii universitare raporteaza 45–68°F ~ 7–20°C ca interval recomandat pentru germinare).

Practic: valutati temperatura solului inainte de semanat - semanati daca solul este in intervalul optim pentru a evita germinari lente sau pericolul de pierdere prin deshidratare. 
 
Lumina: spanacul este planta de zi scurta; perioade lungi de lumina + temperatura ridicata cresc riscul de boltire. Toamna, ziua scurta favorizeaza formarea rozetei fara tije florale.
 
Umiditate: spanacul are cerinta mare de apa; mentinerea umiditatii la ~75% din intervalul umiditatii active la 20–25 cm adancime este recomandata pentru productii bune. Lipsa umiditatii favorizeaza formarea tijei florale si reduce calitatea frunzelor. 
 
 

Selectia soiurilor/hibrizilor si teste de seminte

Alegerea soiului: pentru toamna/overwintering alegeti soiuri semitimpurii/tarzii, rezistente la frig si cu frunze de calitate (culoare inchisa, grosime, port erect pentru recoltare mecanizata). Exemple comerciale testate in piata: Imperator F1, Spanion F1 (hibrizi comerciali apreciati pentru calitate si productivitate). Sunt utile si soiuri traditionale: Matador, Malabar, Smarald - alegerea depinde de scop (proaspata, congelare, productie mecanizata).
 
Certificare samanta: folositi samanta certificata pentru vigoare si uniformitate; pentru productii mari suprafetele de productie a semintelor trebuie izolate >1.5 km (daca se produce samanta comerciala). 
 
 

Pregatirea terenului

Aratura si mobilizare: efectuati aratura de baza toamna (28–32 cm) sau lucrari de dezmiriștire 10–15 cm daca lucrati dupa cultura anterioara; nivelati si maruntiti patul germinativ la 8–10 cm inainte de semanat. 
 
pH si textura: pH ideal 6.5–7.5; texturi mijlocii, permeabile, bogate in humus. Evitati solurile excesiv nisipoase (pierdere rapida a umiditatii) sau cele grele si rece (germinare lenta). 
 
Fertilizare de baza (recomandare tehnologica): incorporati gunoi de grajd semidescompus/compost (ex. 40–50 t/ha FYM in sisteme intensive) + aplicare de P si K in toamna (ex. ~90 kg P2O5/ha si ~150 kg K2O/ha in planuri care vizeaza productii mari). Azotul de baza se gestioneaza cu prudenta (azotul aplicat excesiv toamna poate reduce rezistenta la ger; o parte din N se aplica primavara). (valorile pot fi adaptate in functie de analiza solului). 
 
 

Norme de samanta, adancime, distanta, metode de semanat

Norma de samanta directa (camp): ≈ 15–20 kg/ha pentru semanat pe suprafete mari (diferente in functie de schema de plantare si mecanizare). Pentru semanat in banda modelata norma poate scadea la 12–15 kg/ha; in gradina (manual) norma se exprima ca 2–3 g/mp pentru rasaduri sau semanatul direct in alveole. 
 
Adancime: 2–3 cm (unele surse recomanda 3–4 cm pe terenuri mai uscate); adaptati in functie de umiditate - adancimi mai mici in conditii umede. 
 
Distantieri: randuri la 25–30 cm, 10–12 cm intre plante pe rand pentru o cultura destinata recoltarii prin taiere/consum. In scheme pentru lucrari mecanizate se folosesc benzi cu mai multe randuri (ex. 5 randuri, 25 cm intre randuri, 50 cm intre benzi). 
 
Metode de semanat: semanat manual (gradini) sau mecanizat (seminatoare pentru seminte mici) - pentru suprafete mari automatizarea asigura uniformitate si economie. Semanat eșalonat la 10–14 zile este recomandat pentru aprovizionare continua. 
 
 

Germinare, rasarit si ingrijire timpurie

Germinare: la temperaturi optime semintele rasar in cateva zile; la temperaturi reci germinarea este lenta (zile spre saptamani). Asigurati contact bun semintele-sol si un strat subtire de pamant pentru a evita deshidratarea. 
 
Irigare de start: prima udare dupa semanat trebuie sa asigure umiditatea pana la adancimea de germinare; pentru semanaturi de vara-toamna se recomanda udare de aprovizionare daca solul este sec (volum orientativ in literatura: 300–350 m³/ha in irigare de aprovizionare pentru semanat vara). 
 
Rariri si prasile: daca densitatea este prea mare, rairile se fac cand plantele au 3–4 frunze; plantele rase se pot consuma. Prașile periodice mentin cultura curata si permit aerare. 
 

Irigarea si schema de fertilizare faziala

Spanacul este o cultura cu cerinta mare de apa, mai ales in primele faze de vegetatie. Pentru o crestere optima:
 
  • Umiditatea tinta trebuie mentinuta la aproximativ 75% din capacitatea de camp, pe adancimea de 20–25 cm. Acesta este stratul in care se dezvolta radacina activa.
  • Irigarea prin picurare este cea mai eficienta metoda, deoarece asigura apa direct la nivelul radacinii, reduce pierderile si mentine uniformitatea umiditatii. Aceasta metoda scade si riscul aparitiei bolilor foliare, frecvente la irigarea prin aspersie.
 

Fertilizare faziala (plan practic)

Fertilizare de baza (inainte de semanat):
 
  • Compost sau gunoi de grajd bine fermentat (FYM).
  • Fosfor si potasiu incorporate in sol (vezi recomandarile din Capitolul 5).
 
Prima fertilizare vegetativa:
  • Se aplica in faza de 2–3 frunze.
  • Produse recomandate: ingrasaminte bogate in fosfor, pentru a stimula dezvoltarea radacinii si a sprijini cresterea rapida a rozetei de frunze.
 
Fertilizari ulterioare:
  • Se repeta la fiecare 10–14 zile, folosind ingrasaminte solubile aplicate prin apa de udare.
  • Produse recomandate: complexe echilibrate cu raport N:K apropiat de 1:1 sau formule cu azot moderat.
  • Exemple: 20-20-20 in faza de pornire, apoi 10-10-10 sau 20-10-20, adaptat la rezultatele analizei de sol si la starea culturii.
 
Pentru intarirea tesuturilor si imbunatatirea calitatii frunzelor, se pot face aplicari cu azotat de calciu (0.8–1 g/l in apa de udare).
 
Atentie: nu se recomanda depasirea a 200 kg/ha de azot pe intreaga cultura.

Excesul duce la:
  • acumulare ridicata de nitrati in frunze,
  • sensibilitate crescuta la inghet,
  • frunze mai fragile si cu pastrare slaba dupa recoltare

Boli, daunatori si protectie integrata

Boli frecvente la spanac
 
  • Mana (Peronospora) – apare in conditii de umiditate ridicata si temperaturi moderate.
  • Antracnoza – provoaca pete necrotice pe frunze.
  • Alternarioza – cauzeaza patari mari, brun-negricioase.
  • Patarea frunzelor (Cladosporium) – afecteaza mai ales culturile dese si umede.
  • Putregaiul cenusiu (Botrytis) – apare mai ales in spatii protejate, cu aer umed si circulatie redusa.
 
Masuri de prevenire si control:
  • Rotatie culturala (nu reveniti cu spanac sau alte chenopodiacee mai devreme de 3–4 ani).
  • Folosirea de samanta sanatoasa si certificata.
  • Evitarea densitatilor mari si a excesului de umiditate.
  • Aerisire buna in spatiile protejate.
  • La nevoie, tratamente preventive sau curative cu produse omologate, inclusiv pe baza de cupru (respectand dozele si intervalele de siguranta).
 
Daunatori principali:
  • Afide (paduchi verzi): transmit viroze si slabesc plantele prin suctiune.
  • Limacsi: rod frunzele, in special in conditii de umiditate ridicata.
  • Musculita alba: produce pagube prin hranire si prin transmiterea unor boli.
  • Muste minatoare: larvele sapa galerii in frunze, reducand valoarea comerciala.
 
Masuri integrate de combatere:
  • Monitorizare permanenta a culturii si aplicarea tratamentelor doar cand se atinge pragul economic de daunare.
  • Capcane lipicioase pentru musculita alba.
 
Masuri agrotehnice:
  • distrugerea buruienilor gazda, curatarea resturilor vegetale, rotatie corecta.
  • In caz de infestare puternica: aplicarea de insecticide omologate, selectate in functie de daunator si stadiul culturii.

Protectia la inghet si overwintering (tehnici practice)

Toleranta la frig: daca plantele au dezvoltat 3–4 frunze inainte de venirea frigului, cultura semanata toamna poate suporta temperaturi in jur de -8 … -10°C (plante bine calite); in conditii favorabile si cu strat protector (zapada) toleranta practica poate fi si mai mare. Atentie: in zone fara zapada si ierni foarte aspre riscul de pierdere este mai mare. 
 
Masuri de protectie: folie microporoasa/agril/covering direct pe plante sau tuneluri joase, mulcire cu materii organice pentru izolare si evitarea heaving-ului solului si a faptului ca radacinile ingheata; indepartarea mulciului primavara pentru reluarea cresterii. 
 

Recoltare si post-recoltare (tehnici si calendar)

Momentul recoltarii: spanacul devine recoltabil la ≈ 45–65 zile de la semanat (variaza cu soiul si conditiile). Recoltarea se poate face eșalonat (cut-and-come-again) sau la o singura trecere. 
 
Metode: taierea frunzelor deasupra mugurelui central permite regenerarea; pentru productie mecanizata adoptati soiuri cu port erect si frunze groase. Recoltarea se face pe timp uscat si urmat de refrigerare rapida (post-racire) pentru a reduce perisabilitatea.
 
Postrecoltare: refrigerare imediata, manipulare delicata; pentru valorificare: piata proaspat, procesare (blansare+congelare) sau canale pentru catering/industrie alimentara.
 

Productivitate, indicatori si economie (valori orientative)

Productie potentiala: in tehnologii intensive s-au semnalat productii intre ~15–26 t/ha (in functie de fertilizare, igiena culturala si sistemul de irigare); o cifra frecvent citata pentru planificare este pana la ~20 t/ha in conditii bune. Ajustati asteptarile in functie de soi, densitate si management. 
 
Costuri si considerente economice: investitia in seminte este relativ redusa; principalele costuri sunt fertilizare, irigare si protectie fitosanitara; valoarea comerciala e influentata de calitatea frunzei (culoare, grosime), uniformitate si posibilitati de livrare timpurie (avantajul toamnei/primaverii).
 

Calendar operatiuni

Toamna (aug–sept): aratura (toamna) / mobilizare, incorporare FYM (40–50 t/ha) si fertilizare P-K; erbicidare preventiva 1–2 saptamani inainte de semanat (daca e cazul). 
 
Semanat (1–20 sept. pentru overwintering): semanat la adancime 2–3 cm, distantare 25–30 cm randuri, norma 15–20 kg/ha. Prima udare de prindere. 
 
Timp primar (sept–noiembrie): prasile, rairi (daca e nevoie), fertilizare initiala la 2–3 frunze, mulcire usoara/covering daca exista risc de inghet precoce. 
 
Iarna (daca overwinter): protectie cu folie/tunel la nevoie; inspectii si interventii minime. 
 
Primavara devreme: aplicare N de prindere, 1–2 udari inainte de recoltare, recoltare esalonata. 
 

Bune practici operationale si sfaturi practice

 
Analiza solului inainte de infiintare - ajusteaza dozele de P,K si pH.
 
Evitati excesul de azot toamna - mareste riscul de deteriorare la ger si acumulare de nitrati.
 
Semanat esalonat - strategia cea mai eficienta pentru aprovizionare constanta.
 
Alegeti soiuri adecvate in functie de mod de recoltare (manual vs mecanizat) si destinatie (proaspat vs congelare).
 
Inventați protocoale de IPM (monitorizare, praguri, tratamente directionate) pentru a minimiza tratamentele chimice si a reduce costurile.
 
Redactia Agroromania
Autor: Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.

Votati articolul

Rating:
Nota: 4.83 din 3 voturi
Urmareste-ne pe Google News

Ultima ora

Plante care rezista iarna afara in Romania
Plante care rezista iarna afara in Romania
Plante ornamentale rezistente la frig Printre cele mai populare plante ornamentale care pot...
Pregatirea solului - primul pas catre o recolta bogata si sanatoasa
Pregatirea solului - primul pas catre o recolta bogata si sanatoasa
Pregatirea solului nu se rezuma doar la o simpla aratura, ci presupune o serie de etape care...
THC-O: Canabinoidul Sintetic de Noua Generatie - Ghid Complet
THC-O: Canabinoidul Sintetic de Noua Generatie - Ghid Complet
THC-O: Canabinoidul Sintetic de Noua Generatie - Ghid Complet   Evolutia industriei...
Cum protejeaza o fosa septica solul si culturile agricole de poluarea apelor uzate
Cum protejeaza o fosa septica solul si culturile agricole de poluarea apelor uzate
In mediul rural, agricultura este mai mult decat o meserie – este modul de viata al multor...

Idei de afaceri in agricultura



Rentrop ∧ Straton
Newsletter gratuit
TOP 4 Afaceri agricole în 2025

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "TOP 4 Afaceri agricole în 2025".
Anunturi
Vezi toate anunturile
Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton