Târgul Naţional de la Academia de Ştiinţe Agricole si Silvice, în perioada 8-10 octombrie

Toamna se numără bucatele în “Simfonia bucătăriei” în cea de a doua săpămână a lui Brumărel – Săptămâna Satului, conform tradiţiei populare de la Târgul Naţional de la Academia de Ştiinţe Agricole si Silvice, din perioada 8-10 octombrie 2010, editia a XIX-a.
Zacusca...alegerea TA! Din Bucovina, Moldova sau Oltenia, cu bureti (ghebe sau hribi) fierti sau copti, cu fasole boboloane, cu morcov, vinete….

“Toamna la noi înseamna culoare, focuri, arome. E anotimpul în care se pregătesc bunătăţile care vor da savoare postului Crăciunului şi care ne vor face mai calde zilele iernii. Zacuşti, murături, salate, tocaniţe, dulceţuri, toate împreuna coloreaza cămările gospodinelor. Prepararea zacuştii, cel mai des întâlnită în camară, începe din grădina. Se culeg vinete, gogoşari, ardei, ceapăşsi roşii. Apoi se frig pe tabla încinsă vinetele, gogşsarii şi ardeii, se toacă mărunt şi se pun la fiert cu ulei şi mirodenii până se combina aromele şi sunt moi toate legumele. Pe lânga aceasta populară reţetă, noi mai pregătim zacusca de fasole boboloane, zacuşti combinate cu burţti (ghebe sau hribi) sau zacuşti de bureţi fierte sau coapte.

Zacustile de bureti sunt preferatele mele, combina intr-un mod unic aromele de gradina cu cele de padure. Ciupercile pe care le folosim sunt ghebele (Armillaria mellea) si hribii (Boletus edulis). Hribii sunt mai scumpi la vedere, prefera anumite zone si conditii pentru a creste, insa la ghebe, toamna trebuie sa mergi cu sacul. Dupa plimbarea prin padure, intotdeauna placuta, buretii ajung acasa. Aici munceste gospodina la curatat, spalat, sortat, taiat si fiert, caci buretii in orice preparat numai fierti sunt pusi. Ghebele mici cu palaria cat un bumb vor fi lasate intregi in zacusca, cele mijlocii sunt numai bune de salata cu ceapa si gogosari, iar cele mari vor trece prin masina de tocat si tot in zacusca vor ajunge.

Zacusca de bureti clasica nu are vinete, insa oleaca de morcov tot se adauga pentru a pune in evidenta gustul ghebelor. Gogosarii, ardeii, ceapa si rosiile nu lipsesc nici ele. Mirodenii nu se pun multe, putin piper si usturoi tocat este de ajuns. Cui ii plac experimentele in bucatarie poate incerca zacusca de bureti si vinete sau zacusca de ghebe palarii si fasole boboloane. Fierte sau coapte, zacustile cu bureti sunt un deliciu.

Ghebele sunt foarte bune si in salatele cu gogosari si ceapa, in bait de otet, miere si vin. De Craciun, alaturi de fripturile de porc, aceste salate sunt cea mai buna garnitura. Salatele acestea sunt mai cu zabava de preparat, ghebele se curata, se fierb intai in apa, apoi in primul bait, dupa aceea se baituiesc gogosarii si ceapa, si abia la urma se intalnesc toate in borcan, in bait nou, dulce acrisor, insotit de mirodenii. Insa bunatatea lor merita tot efortul. E toamna, sinonima cu bucataria, cu arome diverse, cu focuri prin gradini si subtil miros de iarna”, ne declara Anca Corduban din Bucovina.

CASTANELE la Bucuresti, dupa Festivalul Castanelor din Maramures

Puţini dintre noi ştiu că, de mii de ani, castanele sunt folosite de către oameni, atât în alimentaţie cât şi ca medicamente, pentru tratamente naturiste. Cei care depun efort fizic şi intelectual, dar şi copiii sau batrânii ar trebui să consume castane pentru ca au proprietatea de a întări organismul pentru a trece cu bine de perioada de iarnă. Compoziţia castanei se aseamănă cu cea a grâului şi are efect energizant, acţionând ca un adevărat tonic pentru sistemul imunitar. Castanele se consumă fierte sau prăjite şi se folosesc, ca materie primă, în prepararea unor creme, sosuri, piureuri şi chiar lichioruri.

Dacă este dor de mirosul de castane coapte sau vreţi să gustaţi un piure de castane bine făcut, veniţi alături de noi la cea-a de-a XIX ediţie a Târgului Naţional al Produselor Ecologice, Tradiţionale şi Naturale produse în ferme şi gopodării ţărăneşti. Producatorul Eugen Libotean din regiunea Maramures a preparat pentru aceia dintre dvs. care vor alege sa ne treaca pragul in intervalul 8-10 octombrie de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, bdul Maraşti, nr 61, cel mai gustos piureu de castane .

Totodată, pe lânga aroma deosebită şi gustul parfumat al castanelor, ne putem bucura de multe alte calitaţi ale acestora. Iata mai jos cateva dintre cele mai cunoascute efecte ale castanelor comestibile şi cum putem trata cu ajutorul lor diverse afecţuni :

Tratează tusea cu succes
Odată cu toamna, şi afecţiunile respiratorii devin din ce in ce mai populare. O porţie de castane poate fi un aliat de nadejde pentru a trata problemele respiratorii sau tusea suparatoare.
Faciliteaza digestia
Castanele sunt o bună sursă de fibre, aşa că persoanele care au probleme cu digestia ar trebui sa le consume cu incredere.
Sunt un excelent energizant
Castanele fierte sunt alimente energizante, datorită conţinutului bogat de vitamine şi minerale. Le puteţi consuma sub formă de piure, combinandu-le cu brânză de vaci cu miere.
Sunt cea mai buna alegere pentru cardiaci

Castanelenu contin colesterol şi de sodiu, de aceea sunt o alegere foarte bună pentru cardiaci. Consumate constant, ele reduc colesterolul şi previn bolile de inimă. (ne recomanda specialiştii).

„Festivalul brânzei şi pastramei” continua la Agronomie

„Festivalul brânzei şi pastramei” va continua la Agronomie, fiind prezenti producatori de branzeturi prin bulzi, păstrămuri şi lactate. Toate bunatatile traditionale de la Bran, aici, in parcul Academiei. O sa aflam cum se pregatesc branzeturile, care e viata oierului si ce simboluri au evenimentele de la stana pentru propietari de animale din zona. O sa puteti vedea pe viu mitoasa si clopul ciobanului care are o forma aparte, special realizata ca sa se poata auzi zumzetul oilor si aparitia animalelor nedorite pe langa stana.

Delicatese moldoveneşti din carne de curcan, specialităţi ardeleneşti din carne de porc, oaie şi vită, brânzeturi diverse, legume dolofane bune de pus în borcane, păstrăvi, sărmăluţe, prăjituri maramureşene, dulceţuri alese, vin, horincă, ţuică, hidromel, palincă şi încă multe alte preparate pot fi cumpărate de bucureştenii care vor veni la ,,Agronomie”.

Tot din Bucovina, din satul Tocileni, comuna Stânceni, Gabriela Mateiuc va aduce celebrele plăcinte ,,poale în brâu”, cozonac, precum şi alte plăcinte specifice zonei.

Bunătăţi ce se prezintă singure…

Cătălin Condriuc, din Botoşani, va aduce pastrama din piept de curcan, piept de raţă, cârnaţi din carne curcan, mezeluri diverse din carne de pasăre, dar şi de porc. Tot de la acesta veti putea cumpara mititei facuti din carne productie proprie, pastrama de oaie baltuita, carnati de casa toate preparatele fiind bine rumenite pe un gratar de carbuni.

,,Produsele noastre, de la Toto, respectă reţetele tradiţionale. Acum aducem bucureştenilor caltaboşi, tobă, dar şi pastramă, că doar este Ravăşitul oilor, e vremea bună de făcut pastramă. Vom veni, ca tot omul gospodar, şi cu un desert nou, cornuleţe cu magiun şi nucă pisată. Sună obişnuit, dar gustul este chiar special. Produsele de acest tip nu se vor putea vinde niciodată în Occident”, spune Ion Tătăran, managerul firmei de produse de carmangerie Toto din Lapusel, Maramureş.

Strugurii podgoriei Dealu-Mare, cea mai faimoasă zonă pentru vinuri roşii din România, pe un plai viticol cu o expunere sudică excepţională, vor fi transformaţi în must pentru ca sâmbătă şi duminică, bucureştenii să îmbogăţească astfel gustul preparatelor din carne.

Cristina Niculescu din comuna Stoieneşti, judeţul Vâlcea, ne va încânta cu şaluri din borangic, unicat, din viermi de mătase crescuţi la ferma proprie. De altfel, doamna Niculescu ne va face şi o mică expoziţie cu gogoşi şi ne va explica cum cresc viermii de mătase.

Gospodinele din Prahova nu se vor lăsa mai prejos şi vor aduce multe preparate dulci.

Produsele ardeleneşti de la Siciliana vor fi aduse, din nou, de Florin Cordiş din Sălaj, după ce, săptămâna trecută bucureştenii au cumpărat toată cantitatea adusă de jumeri, sunculite afumate, pestisor, muschiulet si carnaciori facute dupa retete traditionale, marci inregistrate la Ministerul Agriculturii.

Brânză proaspătă din lapte de capră, iaurt şi prăjituri preparate cu iaurt din lapte de capră vor fi oferite bucureştenilor de Andreea Banu.

Branzeturi maturate de tip cascaval, din lapte de oaie si de capra, produse in minifabricuta din cadrul fermei acestora din localitatea este Husasau de Tinca - Bihor .

“Fabricam 4 tipuri de cascaval - maturat de oaie simplu, maturat de oaie afumat, semimaturat de oaie cu verdeturi si semimaturat de oaie cu piper si ardei iute; aceleasi variante sunt si din lapte de capra. Toate produsele sunt ambalate in vid si etichetate. Avem certificate de analiza, carnete de sanatate la zi, certificate sanitar-veterinare de producator, cat si certificat de producator eliberat de primaria noastra”, ne-a precizat Anca Demian, din Bihor.

Din Bucovina, Moldova, Muntenia, Olt, gospodinele vă vor oferi, fiecare după reţeta locului, o gamă diversificată de zacuscă, simplă sau cu ciuperci şi peşte.

Pentru cei care doresc să o pregătească singuri, dar şi pentru cei care îşi pregătesc cămara de toamnă cu murături, familia Vasile din Scărişoara, judeţul Olt, va aduce multe legume, proaspăt culese.

Cristiana Radu din Prahova va aduce o gamă diversă de siropuri naturale precum cel de cătină cu miere, cu efecte terapeutice greu de egalat de vreun medicament.

,,Simfonia gospodariei taranesti – pe notele anotimpului bogatiei va astepta la editia a XIX-a de la Academia Agricola ! Haideți sa ne imbogatim sanatatea, ca-i mai buna decat toate, alegand minunile pe care de mii de ani stupul ni le ofera - adevaratele produse naturale studiate stiintific pentru calitatile sale benefice omului.

Ca si in editiile anterioare, doresc sa multumesc consumatorilor romani si nu numai, care au apreciat produsele venite din toate regiunile: Maramures, Bucovina, Oltenia, Banat, Moldova, Muntenia si aleg sa cumpere de la unicul targ saptamanal din Bucuresti, din acest spatiu al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice. Vreau sa multumesc mass-media pentru aprecierea pe care ne-a dat-o in fiecare editie si multumim tuturor colaboratorilor si partenerilor media ce ne sprijina pentru ca fiecare editie saptamanala sa fie cunoscuta. Si va invit, de data aceasta, sa descoperiti debutanti editiei a XIX-a: Bun, gustos si natural, produse din carne si produsul traditional inregistrat la Minsiterul agriculturii – branza telemea Covurlui din Galati, ceaiuri din plante medicinale, tincture, alifii din Bihor cu multe explicatii pentru tot felul de afectiuni din partea domnului Ion Bonchis - Oradea, Bihor (http://www.aroma-plantelor-bonchis.ro/magazin/), dar si ulei presat la rece din floarea soarelui din Barlad, Vaslui, “doresc sa testez piata undelemn presat la rece 100% natural, fara cholesterol la un litru” a declarat domnul Marius Nastasa producator din Barlad.

Si pentru ca e toamna si e cel mai colorat anotimp nu pot lipsi din parcul Academiei florile de sezon, cu care ne putem innobila casa, gospodaria, bucataria Domnul Levente Mate, producator din Sacele, Braşov va aduce crizanteme în ghiveci - galbene, mov, albe, bordo sau portocalii.

Cred ca e un bun prilej sa dăruim flori si tuturor celor ce saptamana viitoare işi vor sarbatori numele Sfintei Paraschiva.

Folcloristul Ion Ghinoiu ne prezinta in lucrarile dânsului Tradiţiile si obiceiurile de Brumarel: prima săptămână a lui „Brumărel” se cheamă Săptămâna lui Procoavă, după numele sfântului care acoperă ogoarele cu zăpadă, pentru ca pământul să aibă destulă apă când se desprimăvărează, holdele să aibă spic bogat şi grădinile să fie rodnice. Săptămâna a doua este Săptămâna Satului, cea în care preocupările sunt pentru gospodărie. Cea de-a treia săptămână este numită Săptămâna Lucinului, de la numele zeului protector al lupilor. Ultima săptămâna a lunii portă numele Săptămâna Sâmedrului şi este săptămâna în care se sărbătoreşte Sfântul Mucenic Dimitrie – „Sâmedru”. Tradiţii, bunătăţi şi sănătate la Agronomie şi in săptămâna a doua a lui Brumarel.”, a precizat Daniela Popa, manager Media Link Business.

Ţuica de Morăreşti, produsă de familia Buzdugan din comuna Morăreşti, judeţul Argeş, mulţi bucureşteni o preferă horincii, palincii sau rachiului. Familia Buzdugan are, de altfel, tradiţie de mai multe generaţii în prepararea ţuicii argeşene. Din anul 1990 familia Buzdugan dezvoltă activitatea într-o manieră modernă, dar păstrând caracterul tradiţional al distilăriei în cadrul SC Agroforest International Company SRL. Ţuica este făcută din borhot de prune obţinut din prunele din livada proprie. Soiurile de prune folosite sunt Gras Românesc, Anna Spat, Tuleu Gras, Stanlei.

În ceea ce priveşte oferta de vinuri, aceasta este, ca de obicei, variată şi de calitate. Domeniile Dealul Mare şi Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească cu o experienţă de peste 50 de ani în producerea vinurilor albe şi roşii, va vor prezenta o bogată ofertă de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, Sauvignon, Pinot griş, Fetească albă, Fetească regală, Riesling. La aceastea se adaugă şi un vin ecologic ce a făcut deja deliciul cumpărătorilor la ediţiile anterioare ale Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale”.

Din Palanca, Mihai şi Ionela Păliştan vor aduce bucureştenilor păstrăv din păstrăvăria proprie pe care îi vor oferi prăjit şi afumat, cu mujdei de usturoi şi pâine pe vatră. Tot de la familia Păliştan, bucureştenii vor cumpăra marinată de păstrăv, pâine făcută pe vatră.

Din Maramureş, Rodica Ţiplea va aduce sarmale cu pasat, de post si cu carne, prăjituri, dar va prepara, pentru clienţii fideli, tradiţionala plăcintă cu urdă. Ca o delicatesa, doamna Tiplea va aduce si dulceata de gogonele.

Moldovenii din Suceava vor aduce gustosul Cozonac Bujor, fabricat, din 2006, de societatea comercială Cozonac Bujor SRL, cu produse de calitate ridicată datorită ingredientelor 100 % naturale. Cozonacul Bujor şi-a dezvoltat şi propria identitate vizuală sub care activează şi în prezent, punând deosebit accent şi pe componenta de promovare a afacerii. Totodată, Cozonac Bujor a devenit marcă înregistrată pe teritoriul României.

Produse tradiţionale tătăreşti - Suberek, Pide şi Baclava- vor fi aduse la “Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale” de Lucia Irescu, din Medgidia.

Tot de la producătorii din Maramureş, bucureştenii pot cumpăra miere, fagure, propolis, dar şi dulceţuri şi siropuri naturale preparate în casă. Producătorii din Prahova aduc mierea de salcâm, una dintre cele mai premiate produse româneşti pe plan internaţional, de mană, de rapiţă, zmeur, floarea soarelui, de tei, de castan.

Sucurile naturale de mere de la „Vital“, un produs din Ardeal, de la Bacia, (Hunedoara) vor fi prezente şi la această ediţie a Târgului, langa sucurile, tot din mere de la Horezu sau Miercurea Ciuc. Tot din Miercurea Ciuc vor veni si cipsurile naturale din mere.

O gamă largă de sortimente de brânză ne vor aduce, şi de această dată, Ion Poponeci din Şirnia, Gheorghe Dorin Trişcă din Sohodol, judeţul Braşov dar şi alţi producători.

De la Bran, familia Sparghez va aduce o telemea nouă şi una veche, dar mai ales o branză de burduf pe care, dacă o guşti sigur te reîntorci să o regăseşti la micul dejun sau la cină, fie într-o roşie, fie într-un ardei gras sau cu mămăliguţă pentru ca sa fim sănătoşi şi să ne bucurăm de natura neexplotată şi neexplorată a munţilor Carpaţi.

Kurtos Kolac-ul, cu nucă multă şi zahăr caramel sunt dulciuri ce încantă, şi la această ediţie, atât copiii, cât şi adulţii.

Doina şi Marius Bratu, producători de săpun natural handmade SANFLORA fabricat exclusiv din ingrediente naturale (uleiuri vegetale de măsline, palmier, cocos, floarea soarelui, sâmburi de struguri) vor fi, din nou, prezenţi, de vineri până duminica, pe aleile de la Agronomie, o ocazie pe care nu trebuie sa o rataţi datorită preţurilor promoţionale.

,,Plantele utilizate în compoziţia săpunului sunt de provenienţă autohtona: galbenele, musetel, salvie, menta, urzica, catina. De asemenea, mierea si propolisul sunt din stupina proprie a familiei, utilizarea lor în compozitia acestor produse dând valoare adaugata. Uleiurile esentiale folosite sunt achizitionate de la firma Terpena din Orastie, unul din putinii producatori autohtoni de uleiuri esentiale (ex: menta, salvie, lamâie,lavanda). Singurele produse de provenienta externa sunt o parte din uleiurile vegetale folosite (masline, palmier, cocos) uleiuri fara de care nu poate rezulta un produs de calitate", spune Doina Bratu.

Partea livrescă a târgului o veţi regăsi în expoziţia realizată de "Asociaţia Ospeţia din România - tradiţie şi evoluţie". Ion C. Rogojanu, preşedintele asociaţiei, ne prezintă cărţi de bucate, gravuri cu subiecte gastronomice, meniuri realizate de unii pictori şi ustensile de bucătărie. Alături de el, vor fi anticari recunoscuţi care vor veni cu colecţii de cărţi de bucate româneşti şi câteva caiete de reţete.

Ion Constantin Chirea, actorul ventriloc a cărui voce uluitoare a dat viaţă, cu zeci de ani în urmă, celebrei păpuşi de lemn Aschiuţă, îi va antrena, din nou, pe copii într-un concurs despre cum să mănânce sănătos -"Hrana sănătoasă". De altfel, sâmbătă şi duminică dimineaţă, între orele 10-12, copiilor care îşi aduc părinţii la Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale le vor fi puse la dispoziţie pentru degustare, gratuit, produsele naturale ale familiei Vasile din Scărişoara.

Evenimentul se desfăşoară în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti, în perioada 8-10 octombrie 2010 (vineri-duminică), între orele 9 şi 18. Intrarea este liberă!