Cânepa. Cultivarea cânepei, legislaţie şi avize pentru a cultiva cânepă

CANEPA - CANABIS SATIVA. Cum se cultiva CANABIS, cultivarea canepei in Romania, legislatie si avize pentru cultivatorii de canepa

Cânepa se cultivă pentru conţinutul său în fibre naturale în procent relativ ridicat şi pentru seminţele bogate în ulei sicativ. Fibrele de cânepă sunt mai lungi decât cele de in, foarte durabile şi destul de rezistente. Ele se utilizează la confecţionarea unei game largi de produse textile, rezistente la putrezire chiar şi aflate în apă. Fibrele scurte (câlţii) se folosesc la confecţionarea saltelelor precum şi ca material izolator.

Produsele secundare - uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate în general ca şi cele ale inului iar cenuşa obţinută prin arderea lemnului este folosită ca îngrăşământ organic bogat în fosfor şi potasiu. Din vârfurile inflorescenţelor plantelor femeieşti şi din seminţe se prepară medicamente cu acţiune sedativă, diuretică, vomitivă, vermifugă şi altele.

Uleiul de canepa rezultat din presarea la rece a semintelor de canepa este folosit ca supliment natural pentru lupta impotriva cancerului, diabetului, artritei, etc.
In varianta ulei de canepa, proprietatile semintelor devin mult mai usor accesibile organismului uman. Este posibil? Cercetarile demonstreaza chiar mai mult si puteti consulta aici informatii despre beneficiile uleilul de canepa

Până în 1990, România era a treia ţară din lume producătoare de cânepă. Legislaţia severă - care trecut cânepa pe lista plantelor narcotice - a dus la dispariţia aproape în totalitate a culturii de cânepă din România. Datele publicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) menţionează, pentru anul 2010, o suprafaţă de 23 de hectare cultivate cu cânepă.

Numărul unităţilor de procesare s-a diminuat considerabil (din 28 de unităţi de procesare existenţe în anul 1991) în anul 2010 au rămas în funcţiune doar două.

Legislaţia românească a „îngropat” cultivarea cânepei

„În judeţul Botoşani până în 1989 exista o tradiţie în ceea ce priveşte cultivarea cânepii pentru fuior. Dup 1989 cânepa se cultivă doar cu o autorizaţie specială eliberată de DADR şi supervizată de departamentul de narcotice al Poliţei. În acest context au dispărut culturile de cânepă”, spune fostul director al Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală Botoşani, Gheorghe Manole. Pe alocuri se mai cultivă sporadic în momentul de faţă în judeţ cânepa de sămânţă (hăldani).

Potrivit legislaţiei europene, în România pot fi cultivate doar soiurile de cânepă cu un conţinut de tetrahidrocanabinol mai mic sau egal cu 0,2%. Soiurile de cânepă eligibile pentru plăţile directe sunt Denise, Diana, Lovrin 110, Silvana şi Zenit.

• Descarcă rc-145-2008-soiuri-autorizate-canepa

Inspectoratul General al Poliţiei precizează:

Conform prevederilor Legii nr. 143/2000, privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi a Regulamentului său de aplicare, toate culturile de plante ce conţin substanţe stupefiante sau psihotrope trebuie autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin Direcţiile de Sănătate Publică.

În această categorie intră şi cânepa, care se cultivă tradiţional în ţara noastră, în special pentru obţinerea fibrei textile.
Specialiştii în domeniu consideră că nu există decât o singură specie de cânepă denumită ştiinţific Cannabis sativa. O varietate a acesteia este Cannabis sativa subspecia indica, cunoscută sub denumirea de Cannabis indica. Nu există varietăţi perfect delimitate ale cânepei care să prezinte stabilitate şi de aceea nu pot fi definite.

Caracteristic cânepei este faptul că, indiferent de varietate sau de zona în care aceasta este cultivată, ea biosintetizează un compus chimic cu efect halucinogen - tetrahidrocanabinol (THC) - a cărui concentraţie este influenţată de factori pedoclimatici, valoarea acestuia crescând necontrolat în verile deosebit de călduroase.

Datorită prezenţei acestui compus în compoziţia chimică a plantei, produsele vegetale obţinute din Cannaabis sativa (indiferent de specia cânepei din care acestea s-au obţinut), au fost introduse sub controlul legislaţiei internaţionale (Convenţiile Naţiunilor Unite din 1961 şi 1971) şi naţionale (Legea nr. 143/2000).

Prin Convenţia Unică asupra stupefiantelor, semnată la New York în 1961, la care România a aderat, comunitatea internaţională şi-a manifestat hotărârea fermă de a lupta împotriva oricăror operaţiuni ilicite legate de planta de cannabis (indiferent de concentraţia de THC).

În acest context, Convenţia stabileşte măsuri coercitive împotriva traficului ilicit, dar în acelaşi timp şi reguli de monitorizare a culturilor licite de cânepă, inclusiv prin sistemul autorizării.

Având în vedere tradiţia existentă în cultivarea cânepei, programele naţionale şi europene de viitor, care vizează creşterea suprafeţelor cultivate cu cânepă, precum şi încurajarea micilor cultivatori şi prelucrători de astfel de plante din ţara noastră, legislaţia naţională nu îngrădeşte aceste activităţi desfăşurate în scop licit.

Singura condiţie impusă este aceea de obţinere a autorizaţiei emisă de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin Direcţiile de Sănătate Publică.

Controlul privind cultivarea licită a cânepei este realizat de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Majoritatea cazurilor instrumentate în anii 2001 şi 2002 au avut în vedere culturile de plante care aveau drept scop obţinerea Cannabisului pentru consumul propriu ilicit al proprietarului, comercializarea sa în baruri şi discoteci sau în alte medii propice practicării consumului de droguri.

Acţiunile Poliţiei, desfăşurate sub directa supraveghere a Parchetului, i-au avut în vedere pe cei care au sustras cantităţi din această plantă în scopuri ilicite, iar nu persoanele care au cultivat tradiţional cânepă pentru fibră textilă ori seminţe.

În acelaşi timp, precizăm că unităţile de poliţie o dată sesizate de existenţa unei culturi neautorizate, indiferent de scopul acesteia, au obligaţia legală de a întocmi acte de constatare şi de a înainta aceste acte Parchetului competent, pentru a dispune măsurile legale ce se vor lua.

Pentru a fi evitate toate situaţiile generate de necunoaşterea legii şi pentru a se putea delimita cultivatorul de bună credinţă de cel care în mod voit eludează legislaţia în domeniu, populaţia are la dispoziţie un instrument simplu, legal, care nu lasă loc la interpretări subiective, aflat la îndemână şi în nici un caz birocratic, acela de a obţine autorizaţia de cultivare înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de însămânţare.

Apreciind sprijinul mass-media în popularizarea prevederilor Legii nr. 143/2000 şi pentru o informare corectă şi netrunchiată a publicului cititor, ne exprimăm convingerea că precizările prezentate vor contribui la înţelegerea tuturor aspectelor controversate legate de acest subiect.

---

ALDÁN, aldani, s. m. (Reg.) Cânepă de toamnă care produce sămânță (Cannabis sativa). [Var.: hăldán s. m.]