Ce pericole ne asteapta la inceputul lui martie, in cultura mare

Topirea masiva a stratului de zapada se poate produce in conditiile in care temperatura maxima a aerului inregistreaza valori de peste 15 grade Celsius in mai multe zile consecutive, iar minimele nocturne sunt pozitive, sustin reprezentantii Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM). Riscul de inundatii pe raurile mari apare in conditiile in care, simultan cu valorile termice ridicate, se produc si precipitatii lichide insemnate cantitativ, respectiv peste 15 litri pe metru patrat pe arii extinse, mai spun cei de la ANM.

Pentru intervalul 25 februarie-7 martie, prognoza meteorologica indica temperaturi minime ale aerului in general negative (-9...-1°C) la nivelul intregii tari si maxime intre 4 si 12 grade. "Sub aspect pluviometric se intrevad precipitatii mixte, cu caracter temporar. Mentionam ca, in situatiile in care temperaturile maxime ajung la valori de 10- 12 grade sunt posibile cresteri ale nivelurilor pe raurile mici si parauri, precum si baltiri la suprafata pe solurile greu permeabile si cu drenaj defectuos", mai precizeaza reprezentantii ANM.

Ce inseamna topirea zapezii pentru agricultori

in urma caderilor masive de zapada, rezerva de apa din sol s-a refacut in toate zonele tarii. Topirea brusca risca, insa,sa duca la aparitia fenomenului de baltire pe suprafete mari. Acesta este daunator atat pe solele cultivate in toamna, cat si pe terenurile neinsamantate inca, deoarece impiedica fermierul sa intre in camp. Calendarul lucrarilor agricole se va decala, se va aglomera si exista riscul ca acest lucru sa afecteze semanatul in epoca optima pentru culturile din epoca I, urgenta 1.

Pentru saptamana viitoare, prognoza agrometeorologica indica temperaturi peste media normala a acestei perioade, ceea ce merita a fi un semnal de alarma pentru fermieri, in ceea ce priveste evolutia meteo pentru sfarsitul acestei luni si inceputul lui martie.

Parerea mea este sustinuta si de afirmatiile unui specialist in hidrologie.

„Nu poate de­cit sa ne bucure aceasta apa. in urmatoa­rele doua saptami­ni, nu exista pericol de inundatii prin revarsa­rea apelor, dar trebuie sa fim foarte atenti la problema de balti­re pe suprafete intinse. Autorita­tile locale trebuie sa rezolve pro­blema canalelor de desecare si a rigolelor care conduc apa catre riurile noastre. Noi administram riurile si lacurile de acumulare, nu canalele de desecare. S-a pus porumb pe canalele de dese­care, care sint ale ANIF-ului si nu sint fonduri sa investeas­ca“, a precizat Adrian Moi­sescu, Directorul Administratiei Bazi­nale de Apa Arges-Vedea.

Ce avem de facut la aparitia baltirilor pe camp

in primul rand, e mai bine sa preintampini decat sa repari. De aceea, daca agronomul stie ca terenul respectiv este predispus la aparitia baltirilor, datorita reliefului si/sau proprietatilor pedologice (sol greu, argilos), trebuie sa fie prevazator si sa se gospodareasca din toamna sau chiar din iarna, inainte de caderea zapezilor, prin efectuarea unui minim de lucrari de ameliorare.

Adica, trebuie sa efectueze din timp deschiderea santurilor pentru scurgerea apei sau sa sape puturi absorbante, care sa colecteze excesul de apa din suprafata.

Este de prisos sa reamintesc ca o cultura de grau poate fi compromisa daca apa balteste vreme mai indelungata.

Iata recomandarea profesorului Viorel Ion, de la Facultatea de Agricultura din Bucuresti.

„Eliminarea exesului de apa se impune ca urmare a faptului ca acolo unde apa balteste plantele de grau mor prin asfixiere. in locurile depresionare, acolo unde exista riscul ca in urma unor precipitatii mai importante sau in urma topirii zapezii sa apara baltiri, trebuie luate masuri preventive, precum: saparea unor santuri dupa semanat pentru scurgerea apei; efectuarea de afanari adanci (scarificari inainte de efectuarea araturii) pentru spargerea stratului greu permeabil din profunzime si facilitarea infiltrarii apei. Atunci cand in urma controlului culturii de grau se constata ca sunt zone unde apa balteste, trebuie luate imediat masuri de evacuare a acesteia”, spune specialistul.

Controlul graului la iesirea din iarna

Controlul culturii de grau inainte de iesirea din iarna se face pentru stabilirea celor mai adecvate masuri de intretinere in primavara. Controlul se face prin metoda monolitilor, care consta in recoltarea unor probe de sol cu plante care se analizeaza in anumite conditii ce presupun reluarea vegetatiei, determinandu-se procentul de plante vii si de plante care au pierit in timpul iernii. De asemenea, trebuie efectuate si observatii si analize direct in camp.