Alegerea terenului pentru construirea fermei ecologice

De aceea, locul de amplasare trebuie sa fie ales langa o cale de acces si sa fie destul de aproape de o sursa de aprovizionare cu curent electric si cu apa. Chiar saparea unei fantani trebuie sa aiba la baza un studiu privind adancimea stratului de apa freatica, debitul si calitatea apei.

 

Terenul in care se va amplasa adapostul va fi inconjurat cu un gard, care sa impiedice accesul persoanelor sau animalelor indezirabile in incinta fermei si va fi suficient de mare pentru eventuala dezvoltare a fermei.

 

Amplasarea fermei de gaini Brahma trebuie sa aiba loc pe un teren sanatos, cu o structura a solului corespunzatoare, fara riscul de a suferi din cauza apelor freatice aflate – ca strat – la o distantalimita fata de fundatie, sau a apelor fluviale, din cauza riscului de baltire a acestora se va alege un teren usor ridicat ca nivel fata de zona inconjuratoare, cu o constructie amplasata cu unghiul dintre peretele longitudinal – spate si peretele lateral – spate in directia vantului dominant rece, de iarna, in vederea unei mai bune controlari a climatizarii de iarna.

 

Exista inca o problema, legata de amplasarea viitoarelor exploatatii avicole: in prezent, numeroase judete ale tarii nu produc oua sau le produc in cantitati foarte mici. 

 

Doar in urmatoarele judete se produc cantitati semnificative de oua: Bacau, Bihor, Brasov, Braila, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Dambovita, Galati, Giurgiu, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Maramures, Satu Mare, Sibiu, Vaslui si Valcea, in total 18 judete. 

 

Restul de 24 de judete nu produc oua de tip industrial, fiind condamnatela subconsum sau la transportul acestora din alte judete, operatiune care mareste pretul produsului si se soldeaza cu pierderi, oul fiind usor perisabil si cu pierderea prospetimii.

 

Distantele minime de protectie sanitara intre teritoriile protejate si o serie de unitati care produc disconfort si riscuri asupra sanatatii populatiei referitoare la art. 11 alineat (1) din Ordinul nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 127 din 21 februarie 2014, sunt urmatoarele:

 

– Ferme de pasari, intre 51 si 100 de capete: 50 m

 

– Ferme de pasari, intre 101 si 5.000 de capete: 500 m

 

– Ferme si crescatorii de pasari cu peste 5.000 de capete si complexuri avicole industriale: 1.000 m

 

In cazul amplasarii fermelor de pana la 5.000 capete la o distanta de minim 500 m, pentru cresterea in sistem liber (conform regulamentelor europene) avem nevoie de urmatoarele suprafete (pentru pasune, livada, faneata etc.):

 

– Pentru gaini ouatoare in sistem liber (notarea oului cu cifra 1) – 4 mp teren/cap de gaina; deci in cazul unui efectiv de 5.000 capete gaini ouatoare suprafata necesara este de 20.000 mp (2 ha), iar la 1.000 capete 4.000 mp (0,4 ha).

 

– Pentru puii de carne crescuti in sistem traditional avem nevoie de 2 mp/cap de pui, astfel ca in cazul unui efectiv de 5.000 capete pui de carne, suprafata necesara este de 10.000 mp (1 ha). Din datele prezentate rezulta o densitate extrem de mica pe suprafata de teren. Factorii de poluare cei mai importanti la pasari sunt noxele emise si dejectiile.

 

Distantele minime prezentate se regasesc si in Ordinul nr. 536/1997 (500 m pentru fermele de pana la 5.000 pasari, respectiv 1.000 m pentru fermele cu peste 5.000 pasarisi pentru complexele avicole industriale).

 

Aceste distante NU sunt justificate tehnic pentru cresterea pasarilor in sistem liber. Asadar, autoritatile statului le impun fermierilor niste cheltuieli inutile (studii de impact sau alegerea unui teren la o distanta mai mare de zona de locuit).