Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Comunica experienta
AgroRomania.ro


Email Facebook

Hernia radacinilor de varza


Această boală a fost studiată încă din anul 1878 în Rusia de către Woronin,acum fiind cunoscută şi răspândită în majoritatea ţărilor din Europa, Africa de Nord, S.U.A şi Australia. În ţara noastră hernia rădăcinilor de varză se întâlneşte frecvent în regiunile umede,cu soluri acide din zonele subcarpatice. Pe lângă varză mai sunt atacate conopida, rapiţa, muştarul, gulia şi peste 90 de specii de crucifere cultivate sau spontane.

Boala se manifestă atât pe plantulele din răsadniţe cât şi pe plantele mature din câmp. La plantulele din răsadniţă se constată îngălbenirea acestora precum şi o îngroşare exagerată a rădăcinilor. Plăntuţele atacate îşi încetinesc creşterea, se usucă şi pier. La plantele mature parazitate dezvoltarea este mai redusă iar frunzele se colorează în albastru verzui. Cele mai caracteristice simptome apar la nivelul rădăcinilor,care suferă îngroşări exagerate, cu dimensiuni ce depăşesc de 15-30 de ori diametrul rădăcinilor normale.În majoritatea cazurilor, îngroşările apar pe rădăcina principală. Aceste îngroşări (hipertrofieri) sunt din loc în loc strangulate, căpătând un aspect de hernie.

La început îngroşările au aceeaşi culoare ca şi rădăcinile normale,dar ulterior se brunifică, se înmoaie şi putrezesc, sau se usucă şi se întăresc, dacă vremea este caldă şi secetoasă. Ca urmare, plantele atacate au nutriţie defectuoasă, se smulg cu uşurinţă şi de cele mai multe ori nu ajung să formeze căpăţână.

Forma şi dimensiunile tumorilor de pe rădăcini variază cu intensitatea atacului, specia şi poziţia rădăcinilor.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Covrigarie - o afacere cu profit imediat


Obtine profit de 3 000 de euro pe luna cu propria ta covrigarie Cate covrigarii intalnesti in drumul tau spre serviciu Numai in zona centrului vechi din capitala sunt vreo 10 Si numarul lor este in crestere Daca esti un pic atent aproape fiecare covrigarie are clienti care stau la coada asteptand sa cumpere covrigi calzi Te-ai intrebat de...

Oferta Speciala
valabila 48h


Boala este favorizată de un pH al solului cuprins între 6-6,5, de o temperatură ce variază între 18-24°C şi umiditate cuprinsă între 75-90%.

Agentul patogen. Hernia rădăcinilor este produsă de Plasmodiopohora brassicae Wor. din familia Plasmodiophoraceae, ordinul Plasmodiophorales, clasa Archimycetes.

Aparatul vegetativ al ciupercii este reprezentat de un plasmodiu multinucleat ce se dezvoltă în celulele rădăcinilor parazitate.În aceste celule, după un timp se formează un număr mare de spori imobili, mici, sferici, hialini, de 2-4 µm diametru, cu membrana dublă.

În urma putrezirii rădăcinilor sunt puşi în libertate sporii, care îşi menţin viabilitatea câţiva ani. În condiţii favorabile de umiditate şi temperatură, sporii germinează,dând naştere la zoospori biflagelaţi ce înoată în picăturile de apă din sol şi, venind în contact cu perişorii absorbanţi de pe radăcini, produc infecţia primară. După pătrundere în părul absorbant, zoosporul se transformă în amoebă, care îşi divide nucleul şi se transformă într-un plasmodiu haploid. Acesta se separă în 30-40 porţiuni uninucleate, fiecare reprezentând un gametangiu. Fiecare gametangiu îşi divide nucleul în 6-8 zoospori cu funcţie de gameţi, aceştia copulează şi dau câte un zoospor diploid, care trece în celulele corticale unde fiecare îşi divide nucleul şi rezultă un plasmodiu diploid, cu numeroşi nuclei.

Plasmodiile pot migra dintr-o celulă în alta. Prezenţa ciupercii în profunzimea stratului cortical, determină diviziunea exagerată a celulelor, formarea de celule gigantice, care sunt în număr mai mare decât celulele neatacate. Nucleii plasmodiului se divid meiotic şi în jurul fiecărui nucleu se diferenţiază citoplasma, rezultând un spor imobil, cu membrana dublă (spor durabil) ce ocupă în mare parte lumenul celulelor gigantice.

În ciclul său de viaţă ciuperca trece printr-o fază asexuată care are loc în zona perilor absorbanţi şi o fază sexuată ce se desfăşoară în zona corticală.

Pentru prevenirea bolii se recomandă următoarele măsuri: folosirea în răsadniţe a unui pământ fără spori de rezistenţă sau dezinfectat în prealabil: termic, la 60°C timp de 30-60 minute sau chimic folosind cloropicrina (30-50 g/m2 răsadniţă), Brassicol 30- 50 g/m2 aplicat cu 10 zile înainte de semănat, sau Vapam 150 g/m2 cu 40 zile înainte de semănat. Respectarea cu stricteţe a asolamentului în aşa fel încât cruciferele să revină pe acelaşi teren după 3-4 ani. Întreţinerea culturilor, distrugându-se buruienile în special cele ce aparţin cruciferelor. După recoltarea verzei se vor strânge resturile şi se vor îndepărta prin ardere sau îngropare. Se aleg locuri de plantare evitându-se solurile acide şi cu exces de umiditate. Se poate corecta aciditatea solului, aplicându-se toamna amendamente cu var.

Se recomandă crearea de soiuri de varză rezistente la hernie, dar acest lucru este îngreunat de existenţa raselor fiziologice ale ciupercii. Pentru combatere se recomandă folosirea de fungicide organice.

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!

Votati articolul

Rating:
Nota: 4.43 din 7 voturi

Comentarii
Comentarii1 comentarii





Irys 2011-05-31 10:10:18

Boala este conditionata in mare parte de solul acid. Daca infectia este moderata, este suficient sa corectati aciditatea si sa o urcati ph la 7+ (nu va faceti probleme varza iubeste solul usor bazic). Cum faceti acest lucru? Carbonat de calciu (in Ardeal sunt mormane si se gaseste fff usor) sau var stins aplicat din toamna si incorporat. Sub nici o forma nu folositi ingrasaminte de sol acide (uree, azotat de amoniu, etc) si recorectati ph in fiecare an. Atacul scade considerabil daca aplicati aceste masuri, iar cu putin noroc in 2-3 ani poate fi sub 5%. Sa aveti spor!

Ultima ora

Rentrop ∧ Straton
Newsletter gratuit
Idei de afaceri pentru 2020. 7 exemple insotite de Planul de Afaceri

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "Idei de afaceri pentru 2020. 7 exemple insotite de Planul de Afaceri".



Forum
blaga felician spune: am avut un smochin in curte-am mancat smochine anul trecut ,din primavera au aparut smochine noi si frunze De doua luni frunzele au inceput sa se usuce si fructele si ele Ce s-a intamplat? Ce sa...
04 Sep. 2019 17:39:28
Raspunde la intrebare
Victor Gh Banța spune: În privința comasării terenurilor, cred că trebuie luată în calcul istoricitatea fenomenului : au mai fost comasate numai că-n forma CAP-urilor proprietarul terenului nu avea niciun drept de...
21 Aug. 2019 22:13:22
Raspunde la intrebare
Rubrica meteo

Muguri care sunt inlaturati ...

Planta erbacee cu bulb, cu frunze cilindrice si cu flori albe, roz sau albastre, care se prezinta î ...
Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton
 
 

Raport Special GRATUIT

Idei de afaceri pentru 2020. 7 exemple insotite de Planul de Afaceri


Adauga mai jos adresa ta de mail si vei primi raportul special gratuit "Idei de afaceri pentru 2020. 7 exemple insotite de Planul de Afaceri" impreuna cu cele mai noi stiri si informatii din agricultura.

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016