Pasarile si animalele ocrotite fac ravagii in amenajarile piscicole

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta la ora actuala administratorii de amenajari piscicole din Romania o constituie anumite specii protejate de pasari si animale mari consumatoare de peste, care le provoaca anual pagube de milioane de euro.
 
De acest lucru s-a plans recent Calin Platon, directorul executiv al Asociatiei Producatorilor din Pescarie Romfish, care a precizat ca producatorii din domeniu pierd anual aproximativ 6.000 de tone de peste in valoare de 18 milioane de euro, cantitate ce reprezinta circa o treime din productia totala.
 
Principalii „vinovati” de aceste pierderi sunt pelicanii, cormoranii si vidrele, specii ocrotite prin lege , mari consumatoare de peste, care se pripasesc in zona amenajarilor piscicole. „An de an, sute de specii de pasari poposesc in amenajarile piscicole, locuri in care gasesc si hrana disponibila si zone adapostite pentru reproducere si cuibarire. Insa, dintre sutele de specii de pasari si mamifere care insotesc ciclic activitatea dintr-o ferma piscicola, exista si cateva care pun sub semnul intrebarii scopul activitatii de piscicultura prin pagubele pe care le genereaza” spune Calin Platon, facand referire in mod special la cele trei specii enumarate mai sus.
 
Pierderile inregistrate in amenajarile piscicole, confirmate atat de studii independente europene cat si nationale, dar si de catre fermierii piscicoli se cifreaza, in medie, la circa 180 de euro pe hectar anual, ceea ce inseamna, la suprafata totala a amenajarilor piscicole din Romania, de circa 100.000 de hectare, un total de 18 milioane de euro anual, adica circa 6.000 tone de peste, in conditiile in care, catre piata se livreaza circa 12.000 de tone.
 
Fermierii piscicoli se plang ca nu primesc niciun fel de compensatii pentru aceste pierderi, in conditiile in care o lege in vigoare inca din 2007 obliga Guvernul sa elaboreze un act normativ care sa stabileasca modul de calcul si de acordare a compensatiilor pentru pierderile suferite din cauza restrictiilor instituite pentru protectia biodiversitatii.
 
Desi acest act normativ trebuia sa fie elaborat in 90 de zile de la data intrarii in vigoare a respectivei legi, acesta nu exista nici dupa 8 ani de la acea data, iar in aceste conditii, tot mai multi fermieri piscicoli se gandesc sa transforme amenajarile piscicole in terenuri arabile, pentru ca astfel ar beneficia de mai multe forme de sprijin pentru agricultura.