Craite: intretinere in gradina

Datorita compusilor prezenti in planta, pot aparea unele iritatii ale pielii la atingerea frunzelor. De asemenea, planta poate fi folosita in combaterea biologica, contra insectelor si nematozilor. De exemplu, sub forma de decoct pot fi combatuti eficient puricii si omizile.

Testele de fumigatie au pus in evidenta proprietati: antivirale, antifungice, antibacteriene. In medicina traditionala este utilizat in tratamentul durerilor de gat, nas, stomac si al problemelor digestive.

 

Planta se cultiva si in scop ornamental.

 

 

Craitele nu sunt pretentioase fata de factorii de mediu. Nu prezinta cerinte deosebite fata de clima, dar sunt sensibile la brumele tarzii in primavara. Se pot cultiva in toate zonele tarii, pe soluri foarte diferite, cu exceptia celor prea acide sau cu exces de umiditate.

 

 

Craitele sunt plante anuale, erbacee, inalte de 40-60 cm, existand si forme scunde de 15-20 cm, formand tufe compacte. Radacina este ramificata, ajungand in sol pana la adancimi de 15-20 de cm.

Tulpina este groasa, de culoare brun-violeta. Frunzele sunt alterne, cu foliolele dintate pe margine. Florile de pe marginea inflorescentei sunt ligulate, iar cele din centru sunt tubuloase.

Culoarea lor este foarte diferita, galbena, galben-aurie, galben-roscata, roscata, maro-roscata etc. In scop medicinal se cultiva speciile cu flori de culoare portocalie. Durata infloririi poate fi din iulie pana in octombrie. Fructele sunt achene de culoare bruna-inchis.

 

Pe langa specia Tagetes patula, exista si alte specii importante, ca de exemplu: Tagetes  signata, care contine un ulei volatil apreciat in parfumerie si Tagetes erecta, cu inflorescente galbene-portocalii ce pot ajunge la diametre de 6-12 cm.

 

 

Craitele nu sunt pretentioase fata de planta premergatoare, reusind dupa orice cultura.

 

Totusi, nu trebuie sa revina pe acelasi teren decat dupa 4-5 ani deoarece se inmultesc bolile si daunatorii specifici.

 

 

Craitele nu sunt pretentioase la fertilizare, reusind si in conditiile in care pot valorifica ferti litatea naturala a terenului sau dupa plante care au fost fertilizate cu gunoi de grajd. Gunoiul de grajd se poate aplica si direct culturii, foarte bine maruntit si fermentat, imprastiat toamna, inainte de arat, dupa care este incorporat in sol. Se pot adauga si 30 de kg P2O5/ha, sub forma de fosfati naturali.

 

 

Dupa recoltarea plantei premergatoare si distrugerea resturilor vegetale, prin lucrari cu grapa cu discuri, se executa o aratura la 20-25 cm. In continuare, se poate intretine aratura prin lucrari repetate de grapat. Primavara se poate pregati patul germinativ cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili.

 

 

Infiintarea culturii de craite se poate face direct prin samanta, dar si prin rasad. Samanta utilizata pentru infiintarea culturii trebuie sa fie sanatoasa, sa provina din loturi semincere cultivate in sistem ecologic, sa fie certificata, si sa provina din cultura anului precedent, deoarece facultatea germinativa se poate pierde foarte usor. Soiurile existente in cultura sunt Tages si De Chiajna.

 

Puritatea fizica minima a semintelor trebuie sa fie de 65%, iar germinatia de minimum 50%. 

 

Semanatul direct in camp se executa primavara, in luna aprilie, atunci cand in sol se inre - gistreaza 8-10 grade C. Densitatea recomandata este de 50-60 de plante la m2. Cantitatea de samanta este de 4-5 kg/ha, iar adancimea de semanat de 2-2,5 cm. Pentru o rasarire cat mai uniforma se pot amesteca semintele de craite cu un material inert de tipul rumegusului, cenusii sau nisipului.

 

Distanta intre randuri trebuie sa fie de 50 cm.

 

Infiintarea culturii prin rasad presupune producerea materialului saditor in rasadnite calde. Semanatul in rasadnita se va face spre sfarsitul lunii martie, folosind circa 0,5 kg de samanta pentru o rasadnita cu suprafata de 100 m2, cat este necesar pentru un hectar de cultura. Plantatul rasadurilor in camp se va face la sfarsitul lunii aprilie, respectandu-se distantele recomandate la semanatul direct in camp.

 

 

Dupa rasarirea plantelor se recomanda prasile si pliviri intre plante pe rand ori de cite ori este necesar, pentru combaterea buruienilor. Totodata, se indeparteaza din lan plantele netipice sau cele slab dezvoltate. Bolile care apar in culturile de craite sunt: putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) si mai putin frecvent putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea).

Aceste boli pot fi combatute prin metode preventive care tin de respectarea rotatiei, igiena cultura si lucrarile solului. Daca sunt respectate masurile preventive, precum rotatia si igiena culturala, nu apar daunatori care pot afecta productia.

 

 

Momentul optim de recoltare il constituie deschiderea a peste 70% din florile ligulate. Se recolteaza, pe timp frumos, cand s-a ridicat roua, dimineata, deoarece mai tarziu plantele isi pierd turgescenta si recoltarea se va face cu dificultate.

Dupa recoltarea manuala, materialul vegetal va fi pus in cosuri si va fi transportat spre locurile de uscare, unde sunt indepartate receptaculul, impuritatile si corpurile straine.

 

Uscarea se face, de obicei, natural la umbra, in spatii curate, aerisite, materialul vegetal fiind asezat in straturi subtiri. Se poate usca si la soare, deoarece compozitia chimica nu este afectata, sau se poate usca artificial la temperatura maxima de 30-35 grade C, timp de 4-6 ore. Randamentul de uscare este de 5:1. Dupa uscare, produsul se ambaleaza in saci de hartie si se pastreaza in conditii bune pana la livrare.

 

Conditiile tehnice impun urmatoarele: maximum 3% flori brunificate sau decolorate, maximum 3% resturi de planta, bractei si receptacul, corpuri straine organice nu se admit, iar cele minerale, trebuie sa fie maximum 0,25%, umiditatea maxima 12%, continutul in heleniene minimum 0,7%.

 

Productiile obtinute pot ajunge la 4.000-5.000 kg/ha flori ligulate proaspete.