Agricultura de birou: fermieri, cultivati hidroponic!

volutia agriculturii pana la SERE HIDROPONICE. Despre cultivarea hidroponica, agricultura fara sol. Solutii pentru sera hidroponica

Agricultura. Pentru majoritatea, cuvantul este similar cu hectarele nesfarsite de pamant pe care se unduie, in bataia vantului, lanurile de cereale. Pamantul pare a fi cheia agriculturii. Cu cat exista mai mult, cu atat mai multe plante pot fi cutivate. Cu cat sunt cultivate mai multe plante, recolta creste si profitul intra in punga agricultorului. Este o relatie de cand lumea intre fermier si dimensiunea fermei, ce tine de factorul cantitativ.

Pe masura ce agricultura a evoluat, a aparut un al doilea factor, cel calitativ. Agricultorii au observat ca, de pe aceeasi suprafata de teren, pot fi obtinute recolte mai mici sau mai mari, in functie de tehnologia utilizata. Asa s-a trecut de la sapa la plug si de la plug la tractoare.

Factorul calitativ nu tine doar de mecanizare, de interventia masinilor, ci si de calitatea semintelor folosite, de caracteristicile pamantului dintr-o anumita regiune sau de factorii de clima precum temperatura, precipitatiile, viteza vantului si altele.


Agricultura in spatii protejate
Pentru a controla acesti factori, agricultura s-a mutat de pe camp in spatii protejate, acolo unde agricultorul poate interveni asupra lor. Daca in aer liber calitatea solului poate fi imbunatatita printr-un aport de ingrasaminte iar lipsa precipitatiilor prin irigatii, in privinta temperaturii si a vantului nu se poate face nimic. Intr-o sera, insa, situatia se schimba. Agricultorul poate controla temperatura aerului, poate proteja plantele cultivate de vanturile puternice si, nu in ultimul rand, poate limita mai usor actiunea unor daunatori: boli, insecte sau buruieni.

In acest stadiu, factorul calitativ a fost rezolvat in buna parte. Agricultorul si-a mutat productia din camp in sera si nu mai depinde de factorii externi. Factorul cantitativ insa a ramas intact, agricultura depinde in continuare de suprafata de teren cultivata, chiar si in sere.

De la agricultura bidimensionala la agricultura tridimensionala
S-a pus deci problema obtinerii unei recolte mai mari, pe acelasi spatiu controlat (sera). Oricat de mult ar fi intervenit imbunatatind tehnologia, agricultorii ajungeau la un punct critic, acela al numarului de plante ce pot fi cultivate pe o suprafata data. O suprafata calculata in arie, adica lungime ori latime.

Solutia vine din geometrie. Daca in loc sa calculam productia la hectar (o arie), o calculam la metru cub (un volum), ea va creste raportata la o noua dimensiune: inaltimea. Asadar, in cadrul unei sere, in loc sa avem o singura suprafata plana, solul, putem crea mai multe, cel mai simplu prin metoda cresterii plantelor in vase dispuse pe rafturi supraetajate.

Metoda se aplica, insa, doar in cazul anumitor specii de plante, care nu au dimensiuni foarte mari si nu necesita un volum mare de sol in care se dezvolta radacinile. Cel mai simplu exemplu este cel al serelor de plante ornamentale, care vand produsul final, adica planta inradacinata, direct in ghiveci.

Fata de metoda clasica, cea a cultivarii direct in solul terenului, ea presupune o munca in plus cu transplantarea fiecarei plantute in parte, o munca ce evident nu poate fi preluata de o masina. Intervine, iata, din nou, factorul calitativ, in vreme ce am renuntat la mecanizare.

Agricultura tridimensionala, fara pamant
Si o luam de la capat. Am obtinut o productie mai mare folosind masinile in loc de munca omului, intrand apoi cu agricultura de pe camp in sere pentru a controla factorii de clima, dezvoltand apoi serele pe verticala, si ne-am intors de unde am plecat. Am obtinut un proces de productie care nu poate fi mecanizat.

Cum poate fi rezolvata aceasta problema? Oricat de inginereste am gandi, transplantarea unei plante dintr-un vas in altul este un proces aproape imposibil de automatizat. De ce este nevoie de transplantare? Pai e simplu, planta are nevoie de spatiu, pe masura ce creste, creste si vasul (ghiveciul). Daca le-am cultiva pe toate in ghivece mari nu ar fi rentabil, pentru ca iar intervine factorul suprafata.

De ce sa nu esalonam productia, a spus un specialist. Adica, semanam in rasadnite care nu ocupa foarte mult loc, plantele se dezvolta, cand ajung la o anumita dimensiune le transferam in vase mici, pe fiecare in parte. Apoi, pe masura ce ele cresc, le transplantam in ghivece de dimensiuni potrivite.

Metoda este foarte buna, impartim sera in crese, gradinite si scoli, si, iata, avem deja un flux de productie. Dar tot nu am rezolvat problema calitativa, acest flux de productie nu poate fi mecanizat.

Asa s-a ajuns la situatia in care, matematic, a fost cautat “vinovatul”. Dintre toate variabilele, precum temperatura, sol, si altele, vinovatul a fost gasit in persoana pamantului insusi. mai precis, a volumului de pamant necesar fiecarei plante, in fiecare stadiu al ei de dezvoltare.

Cum poate fi mecanizat acest factor? Este un volum variabil, care difera in functie de faza de dezvoltare a fiecarei specii in parte. Asa cum am spus, un proces imposibil de automatizat.

Ei, si iarasi intervine matematica. Daca din aceasta ecuatie variabila “volum de sol” a devenit limitativa, haideti sa o eliminam. Bine bine, dar fara sol, plantele nu pot creste. Umbland putin la definitia solului si a rolului pe care el il joaca in proces, ne dam seama ca de fapt plantele au nevoie de nutrientii pe care solul ii contine. Solul este, deci, o variabila complexa, impartita in azot, fosfor, oxigen si alte elemente chimice indispensabile cresterii plantelor.

Evident, nu putem elimina variabila “sol”, dar daca o impartim in variabilele continute, oare procesul nu poate fi automatizat? daca in loc sa oferim plantelor solul, asa cum il cunoastem, le oferim componentele solului de care ele au nevoie, gasim o solutie la problema noastra?

Agricultorii au intrat in laborator si si-au dat seama ca o planta poate fi crescuta doar pe baza unor substante artificiale, pe care ele si le extrag, in mod normal, din sol. Diferenta dintre sol si acest ansamblu de substante este urias, in conditiile ecuatiei noastre. Ele pot capata aspect lichid, si putem calcula necesarul din fiecare pentru buna dezvoltare a plantei.

Si iata ca am ajuns la punctul cheie din fluxul de productie. Stiind necesarul plantei din fiecare din componentele solului, si stiind ca acest component poate capata o forma lichida, procesul de automatizare poate lua nastere. In loc de sol, va amintiti – factorul nostru limitativ, intervenim in proces cu un ansamblu de variabile, toate controlate, de diferite substante lichide, oferite plantelor. Ansamblul acestor variabile este identic, matematic, cu variabila noastra initiala – sol.

Serele hidroponice
Cultivarea plantelor pe medii apoase artficiale, cu acelasi continut de nutrienti precum solul, poarta denumirea de “hidroponic”. Despre serele hidroponice si despre modul in care factorul calitativ poate fi imbunatatit prin inovatie, insa, vom vorbi pe larg in cadrul unui alt articol.