Cand se culeg strugurii [GHID PRACTIC]

Publicat in: Diverse

Culesul strugurilor reprezinta unul dintre cele mai importante momente din viata unei vii, fiind etapa in care se culeg roadele unui an intreg de munca, grija si asteptare. Dincolo de aspectul agricol sau economic, acest proces are o incarcatura culturala si chiar simbolica, fiind insotit de traditii si obiceiuri pastrate din generatie in generatie. Totusi, din punct de vedere tehnic, momentul exact al recoltarii este decisiv pentru calitatea vinului si pentru aspectul strugurilor de masa. Un strugure cules prea devreme sau prea tarziu poate schimba radical gustul vinului, echilibrul dintre aciditate si zaharuri, aromele, dar si capacitatea de pastrare.

struguriculesul strugurilorviticultura

Importanta momentului de recoltare

Momentul in care strugurii sunt culesi nu este doar o etapa fireasca a ciclului de viata al vitei de vie, ci un factor decisiv pentru calitatea finala a vinului sau pentru aspectul comercial al strugurilor de masa. Daca se culeg prea devreme, boabele vor avea aciditate ridicata si un continut scazut de zaharuri, rezultand vinuri subtiri, dezechilibrate si cu arome neplacute, verzi. In schimb, daca recoltarea intarzie prea mult, strugurii pot sa piarda aciditatea esentiala pentru prospetime, iar zaharurile prea ridicate pot dezechilibra procesul de fermentatie, dand un vin greu, lipsit de armonie.

In plus, momentul culesului are un rol si in stabilitatea vinului in timp: echilibrul dintre zaharuri, acizi si taninuri influenteaza capacitatea de invechire. Pentru strugurii de masa, factorii determinanti sunt gustul placut, fermitatea pulpei, aspectul boabelor si rezistenta la transport si depozitare.

Etapele coacerii strugurilor

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cultura de sofran

Afla acum tot ce trebuie sa stii despre cultura de sofran - "aurul rosu" Iti propunem afacerea anului cultura de sofran De ce tocmai sofran Pentru ca Sofranul Crocus stativus furnizeaza cel mai scump condiment din lume Si nu numai Este si cel mai scump aliment mai scump decat caviarul carnea de vita Kobe sau otetul...

Oferta Speciala
valabila 48h

DA, vreau produsul | Detalii si Cuprins

Strugurii parcurg mai multe etape in drumul lor catre maturitatea deplina:

Parga: este momentul in care bobul incepe sa-si schimbe culoarea (rosu, violet sau galben auriu, in functie de soi). In aceasta etapa, concentratia de zaharuri incepe sa creasca, aciditatea scade, iar boabele devin mai moi. Parga dureaza in medie intre 10 si 20 de zile, dar durata depinde mult de temperatura, insolatie si tipul de sol.

Maturarea: in aceasta faza, bobul atinge dimensiunea si greutatea maxima. Zaharurile (in special glucoza si fructoza) continua sa se acumuleze, aciditatea scade treptat, iar compusii aromatici incep sa se dezvolte. Pentru vinificatie, maturitatea deplina se considera atinsa cand raportul dintre zaharuri si aciditate este optim. De exemplu, vinurile albe necesita aciditate mai mare si un continut mediu de zaharuri, in timp ce vinurile rosii au nevoie de struguri cu zaharuri mai ridicate si taninuri coapte.

Supracoacerea: daca strugurii sunt lasati in vie peste momentul maturitatii optime, boabele incep sa piarda apa prin evaporare si sa concentreze zaharurile. Acest lucru este dorit doar pentru anumite vinuri speciale (vinuri dulci naturale, vinuri licoroase sau vinuri tip "ice wine"). Insa pentru majoritatea vinurilor de consum, aceasta etapa este evitata, intrucat poate afecta echilibrul.

Cum se determina maturitatea strugurilor

Viticultorii nu se bazeaza doar pe aspectul vizual sau pe gust, ci folosesc metode precise pentru a determina momentul optim al culesului.

Analize chimice: se determina continutul de zaharuri si aciditate. Zaharurile se masoara in grame pe litru must (g/l), iar aciditatea in grame acid tartric/litru. Pentru vinurile seci obisnuite, nivelul optim este de 170–200 g/l zaharuri, pentru vinurile superioare 200–230 g/l, iar pentru vinurile dulci peste 250 g/l.

Instrumente utilizate:

Refractometrul – un dispozitiv portabil care masoara rapid continutul de zaharuri in must, prin picaturi extrase direct din boabe.

Mustimetrul (sau zaharimetrul) – folosit in laboratoare, masoara densitatea mustului, care este proportionala cu continutul de zaharuri.

Masurarea greutatii boabelor: se cantaresc 100 de boabe culese din diverse zone ale vitei (baza, mijloc, varf). Cand greutatea nu mai creste sau incepe sa scada, se considera ca strugurii au ajuns la saturatie si sunt gata de recoltat.

Analiza organoleptica: gustul boabelor este un indiciu important. Samburii devin maro, pulpa se desprinde usor de pielita, aromele se simt intense si echilibrate.

Conditii climatice si momentul zilei

Recoltarea nu se face la intamplare. Conditiile meteorologice influenteaza direct calitatea. Zilele ploioase trebuie evitate, deoarece apa acumulata in bob dilueaza mustul si scade calitatea. De asemenea, umiditatea ridicata poate duce la aparitia mucegaiurilor.

Momentul zilei este si el important. Strugurii se culeg de obicei dimineata, dupa ce s-a ridicat roua, sau seara, cand temperaturile sunt mai scazute. Astfel, se evita fermentatiile spontane si oxidarea. In podgoriile mari, unde se foloseste recoltarea mecanizata, se prefera chiar culesul pe timp de noapte, cand strugurii sunt reci si pot fi transportati mai sigur.

Metode de recoltare

Exista doua metode principale:

Culesul manual: cea mai veche si cea mai sigura metoda, in special pentru vinurile de calitate. Se folosesc foarfece speciale sau cutite de cules. Strugurii se pun in cosuri sau ladite mici pentru a evita zdrobirea. Avantajul major este selectia: culegatorul poate elimina ciorchinii bolnavi sau necorespunzatori. Dezavantajul este ca necesita multa forta de munca si timp.

Culesul mecanizat: folosit mai ales in podgoriile mari, unde suprafetele sunt greu de acoperit manual. Combinele de recoltat scutura butucii si aduna strugurii. Este mai rapid si mai eficient, dar nu permite o selectie riguroasa si poate deteriora partial ciorchinii.

Indiferent de metoda, este important ca recipiente de colectare sa fie curate, uscate si sa nu expuna strugurii la soare. Zdrobirea accidentala trebuie evitata pentru a nu incepe fermentatia inainte de prelucrare.

Transportul si depozitarea

Pentru vinificatie, strugurii trebuie adusi la crama cat mai repede dupa recoltare, de preferat in aceeasi zi. Intarzierea transportului poate duce la fermentatii nedorite, oxidari sau pierderea aromei.

Pentru strugurii de masa, regulile sunt mai stricte. Acestia se depoziteaza in spatii racoroase, bine ventilate, la 0–1 grade Celsius si cu o umiditate de 85–90%. Conditiile acestea previn stafidirea sau mucegairea si mentin aspectul comercial.

Traditii si particularitati regionale

In Romania, traditia spune ca strugurii se culeg in jurul datei de 14 septembrie, de Ziua Inaltarii Sfintei Cruci, insa aceasta este doar o orientare. In realitate, perioada variaza intre sfarsitul lunii august si sfarsitul lui octombrie, in functie de soi si zona viticola.

De exemplu:

In podgoriile din sud (Dealul Mare, Dragasani), recolta incepe mai devreme, datorita temperaturilor ridicate.

In zonele mai reci (Transilvania, Cotnari), maturarea dureaza mai mult, iar culesul se face tarziu, uneori chiar dupa primele brume usoare, pentru a intensifica aromele.

Autor: Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.