Rolul humusului in gradini

Nu toate solurile contin aceeasi cantitate de humus, exista soluri foarte sarace, pe care le poti recunoaste dupa culoarea lor galben-cenusie, cu un continut de cel mult 2%, si soluri bogate, care au o culoare neagra, cu peste 7% procent de humus. Acest procent nu este fix, el difera de la an la an in functie de conditii si mai ales depinde de modul in care iti ingrijesti gradina.

Pentru a imbogati cantitatea de humus din sol, exista cateva metode la indemana oricui.

Toamna, dupa ce ai curatat terenul de resturile vegetale, poti ingloba in sapatura la fiecare metru patrat cate 4 kilograme de turba uscata sau 6 kilograme de compost semidescompus.

Acesta este inglobat in sol prin sapat iar primavara, imediat dupa dezghet, si va putea fi transformat intr-un pat germinativ de buna calitate pentru semanat sau pentru transplantarea rasadurilor. In perioada vegetatiei, mulcirea asigura pentru mai tarziu bazele formarii humusului.

Mulcirea se face atat in gradinile de legume cat si in straturile de flori, si reprezinta crearea unui strat artificial de 2-3 cm grosime la suprafata solului, alcatuit din talas, scoarta de copac, rumegus, sau alte deseuri lemnoase si resturi vegetale.

Are rolul de a impiedica dezvoltarea buruienilor, mentine o umiditate relativ constanta in sol iar, prin descompunere, materia organica se transforma in humus.

Foloseste ingrasamintele verzi!

Este cea mai simpla metoda de a imbogati solul in azot, ea consta in cultivarea unor plante erbacee, care in plina perioada de vegetatie le vei cosi, terenul este il vei sapa si vei ingloba in sol plantele inca verzi, la o adancime mica.

Dintre aceste plante, cele mai folosite sunt lupinul, trifoiul, sparceta si sulfina. Ele sunt specii leguminoase care au proprietatea de a fixa in sol azotul din atmosfera.