Comportamentul fazanului obisnuit, aflat in libertate

In habitatul sau natural, densitatea fazanilor este de 20 de cupluri pe kilometrul patrat.

 

Incepand cu a doua jumatate a lunii martie, tipetele masculilor se pot auzi din zori si pana noaptea tarziu. Tonalitatea si ritmul acestora variaza, asa incat, dupa o vreme, se pot recunoaste diferitele exemplare dupa voce. 

 

Fiecare mascul creeaza, in interiorul teritoriului sau, o retea de poteci; lungimea acestora nu depaseste 400-500 m, o distanta pe care fazanul o poate parcurge in 30-40 de minute. 

 

Pentru a-si cauta hrana, masculul se plimba incet pe suprafata teritoriului sau, urmarind aceste poteci si, odata atinsa limita unui traseu, el face cale intoarsa.

 

Formarea cuplurilor incepe in perioada cuprinsa intre 5 si 10 aprilie. Fiecare mascul este insotit de una sau doua femele, pana in momentul in care incepe clocirea oualor. O femela deja cuplata nu va raspunde decat la chemarea partenerului sau, a carui voce o recunoaste chiar de la distanta. 

 

In perioada imperecherii, creasta masculului capata dimensiuni impresionante si se coloreaza in rosu aprins, iar penele din jurul urechilor se ridica.

 

La sfarsitul lunii aprilie, femelele incep sa depuna oua, iar masculii redevin solitari, nemaifiind preocupati nici de femela care cuibareste, nici de pui.

 

Femela isi construieste cuibul in ierburile inalte sau sub un tufis, captusindu-l cu fire de iarba si puf, acesta avand in general diametrul de 18 cm si adancimea de 7 cm.

 

Fazanita depune intre 8 si 14 oua, de culoare brun-verzuie. Monta are loc o singura data pe an, iar incubatia dureaza 23 de zile; puii care ies din ou dimineata parasesc cuibul in aceeasi zi, seara. In a treia zi de viata, puilor incep sa le creasca penele, iar in a douasprezecea ei sunt capabili sa zboare. Femela nu paraseste teritoriul masculului cu care a procreat decat dupa ce puii sunt deja maricei.