Cum sa spui lucruri traznite in horticultura. Infogradina.ro - ce se intampla atunci cand folosesti traducatori pentru a publica informatii de specialitate

M-am lovit de nenumarate ori de greseli sau sfaturi eronate, prezente in articole de specialitate publicate inclusiv in ziare si reviste de prestigiu. Stiu, e greu, sunt termeni de specialitate pe care daca nu-i cunosti poti fi indus in eroare atunci cand scrii un articol despre horticultura. Oricui ii poate scapa o greseala, este omeneste. Insa atunci cand greseala devine politica editoriala, pentru ca se repeta in multe materiale publicate, iti pui mai multe intrebari.

Ca proprietar al publicatiei respective ar trebui sa te intrebi daca echipa pe care ai construit-o este cea mai fericita alegere. Ca specialist, te intrebi care a fost sursa care a stat la baza prezentarii unor informatii eronate. Si, in fine, ca jurnalist ar trebui sa te intrebi daca ti-ai ales bine domeniul. Pentru ca Ovidiu Ioanitoaia este foarte bun ca editorialist la sport, dar nu va fi niciodata o alegere buna pentru revista fictiva "Arta plastica a secolului XX". La fel cum Cornelia Constantin (ziarist la Jurnalul National si proprietar al forumului egradini.ro) scrie foarte bine despre horticultura dar nu va putea sa il inlocuiasca pe Ioanitoaia la Gazeta Sporturilor.

Toata aceasta constructie logica pare a fi o necunoscuta pentru grupul Inform Media, care detine infogradina.ro. Acesta este motivul pentru care majoritatea articolelor din site par a fi traduse cu ajutorul programului Google Translate. Astfel, infogradina.ro reuseste sa inventeze o noua meserie: horticulturistul. Desi in engleza horticulturist inseamna intr-adevar "expert in the science of cultivating plants (fruit or flowers or vegetables or ornamental plants)", in limba romana el se numeste simplu: horticultor.

Daca redactorii infogradina.ro au reusit sa poceasca insasi denumirea specialistului in stiinta pe care o trateaza din postura "portalului pasionatilor de plante si gradini", nu ne mai miram ca acestia ofera sfaturi precum cel de mai jos.

Chiar dacă unele vegetale cresc mai bine în sol acid , se pot acomoda totuşi şi la sol neutru. Majoritatea plantelor preferă solul cu pH neutru. Începeţi prin a face o analiză solului dumneavoastră pentru a-i cunoaşte gradul de aciditate sau de alcalinitate. Dacă pH-ul solului depăşeşte 7.4 - trebuie să-l alcalinizaţi împrăştiind var.Chiar dacă unele vegetale cresc mai bine în sol acid , se pot acomoda totuşi şi la sol neutru. Majoritatea plantelor preferă solul cu pH neutru. Începeţi prin a face o analiză solului dumneavoastră pentru a-i cunoaşte gradul de aciditate sau de alcalinitate. Dacă pH-ul solului depăşeşte 7.4 - trebuie să-l alcalinizaţi împrăştiind var. Sursa

Aceasta este doar prima greseala dintr-un lung sirag de "perle", care arata faptul ca redactorii nu cunosc notiuni de baza legate de acest domeniu de activitate. Rasfoind materialele publicate, observam ca suntem sfatuiti sa "stropim plantele cu ingrasamant de mai multe ori pe zi", sau ca "este deosebit de important ca bolile tomatelor sa fie depistate devreme, inainte de a se transmite si celorlalte planturi", unde suntem nevoiti sa banuim ca "planturi" inseamna de fapt rasaduri.

Si pentru ca tot am pomenit de boli, intr-un articol recent aflam ca fainarea inseamna de fapt (sic!) "pulberea (faina) de mucegai". "Cel mai puternic daunator al trandafirilor este acest mucegai fin ca faina, care are o varietate evoluata, ce ataca doar trandafirii", se mentioneaza in articol.

Mai grav decat pocirea numelui bolii este insa recomandarea "specialistilor":

Pentru mai multa siguranta, s-ar putea incepe actiunea de protejare a trandafirului inca de la incoltirea mugurilor prin stropirea lui cu pucioasa sau o solutie bazata pe dinocap si pana la inceputul verii se recomanda repetarea de doua ori a aceastei actiuni de stropire.

In Uniunea Europeana, dinocap este interzis din anul 2007. La fel cum ar trebui interzisa raspandirea de informatii false.

E greu sa scrii despre flori. E greu sa scrii despre natura, in general, pentru ca ai nevoie de oameni cu dubla specializare: ei trebuie sa cunoasca cel putin teoretic biologia si, in acelasi timp, trebuie sa stie gazetarie. Nu in ultimul rand, e nevoie de pasiune. Cel mai bun exemplu de trust care a respectat acest lucru si a stiut sa gaseasca oamenii potriviti este Sanoma Hearst. Fostul editor responsabil de "zona verde" a publicatiei a castigat, anul trecut, un concurs de peisagistica.

Si la Jurnalul National

Asadar, oameni din domeniu.