Graul Triticum spelta - grau cultivat din cele mai vechi timpuri, reinventat de agronomi

Graul comun este de fapt o denumire generica oferita speciilor din genul Triticum, dintre care cea mai cultivata este Triticum aestivum. Alaturi de acesta, exista alte zeci de specii de grau, care difera atat prin sezonul de crestere (grau de primavara sau grau de toamna), prin structura genetica sau prin proprietatile semintelor – Triticum durum are un continut foarte mare de gluten si este o specie destinata fabricarii pastelor fainoase.
Cultivat de 10.000 de ani

Triticum spelta este, se pare, cea mai veche specie de grau. Proprietatile sale sunt superioare graului comun, avand un continut imbunatatit de vitamine, proteine si minerale.

In privinţa vechimii agriculturii pe teritoriul Romaniei, rezultatele săpăturilor arheologice făcute la Porţile de Fier de către domnul Vasile Boroneanţ, una dintre marile personalităţi ştiinţifice ale României, arata ca Triticum spelta era prezent aici inca de acum 10.000 de ani. Boabele de grâu descoperite în aşezările de la Schela Cladovei au fost datate 7.800 î.H. în laboratoarele reputate de la Oxford, Gröningen, Berlin şi Bonn.

Graul minune

Sfânta Hildegard din Bingen (1098 – 1179), iubitoare a plantelor vindecătoare şi foarte renumită în spaţiul Imperiului Roman de neam german, a fost o bună cunoscătoare a folosirii terapeutice a plantelor, iar indicaţiile ei sunt urmate cu succes şi în ziua de azi.

Hildegard a descris în mod sistematic, în tratatul său „Physica“, efectele vindecătoare ale graului spelta, alături de observaţiile sale despre plantele medicinale. Observaţiile făcute de Hildegard din Bingen asupra efectelor pozitive ale grâului Triticum spelta s-au confirmat până în ziua de azi.

„Triticum spelta este cea mai buna cereală. Împlinitor şi plin de forţă, Triticum spelta este mai fin decât toate celelalte cereale. El conferă fermitate corpului celui ce-l mănâncă şi îi îmbunătăţeşte starea sângelui. Firea lui devine mai veselă şi gândurile sale devin pline de seninătate. În orice formă ar fi consumat, ca pâine sau ca mâncare gătită, Triticum spelta este bun şi uşor de digerat. Dacă cineva este atât de bolnav, încât de slăbiciune nu mai poate mânca nimic, atunci el se va întrema dacă se va hrăni cu o mâncare din boabe întregi de grâu Triticum spelta, fierte în apă, cărora le va adăuga apoi puţin unt sau un ou fiert, pentru a avea gustul mai bun. Această mâncare îl va vindeca pe cel bolnav dinspre înăuntru, întocmai ca o pomadă bună şi vindecătoare.“

Sanatatea vine din spicul spelta

Triticum spelta reuneşte în mod ideal avantajele unei hrăniri integrale: pe lângă un conţinut ridicat de fibre este bogat în vitaminele A, E, B1, B2 şi în niacină (vitamina PP), care este necesară pentru funcţionarea nervilor, pentru un metabolism bine reglat şi pentru piele. De asemenea, şi continutul de acizi graşi esenţiali şi de minerale (fier, magneziu, fosfor şi calciu) este mai ridicat decât la alte soiuri de cereale. Microelemente şi substanţe vitale cum ar fi albumine de calitate, hidrocarburi complexe şi grăsimi caracterizează această super-cereală. Despre grâul Triticum spelta se spune că stimulează metabolismul şi activitatea rinichilor şi produce o dezintoxicare a organismului. Consumatorii lui afirmă că acesta creşte starea de bine şi capacitatea de performanţă.

S-a constatat, de asemenea, efectul regenerator al grâului Triticum spelta asupra celulelor, mărirea potenţialului biologic al acestora. Regimul bazat pe alac este frecvent aplicat în sanatorii la bolnavii de leucemie, pentru efectul benefic asupra splinei şi măduvei. El este mai uşor digerabil decât grâul comun. În procesul digerării lui, organismul necesită o cantitate foarte mică de secreţii biliare şi deoarece cel care ţine un regim alimentar cu alac are într-o măsura mai mică nevoie de alte alimente, generarea celulelor sanguine (hematopoieză) este mai uşoară.

Cultivarea graului spelta: afacere ecologica

Astazi, graul de tip spelta este iarasi la mare pret, mai ales pe piata produselor ecologice. In special pastele fainoase, dar si alte produse de panificatie fabricate din faina de grau spelta, au o mare cautare in lanturile de magazine cu produse ecologice.

“Multi cand vad culoarea ciudata a pastelor fainoase se gandesc ca e vreo ciudatenie. De fapt, astea sunt paste facute din SPELTA, un stramos al graului de-acum 5000 de ani”, a declarat intr-un interviu Marius Gabor, patronul unei firme de distributie a produselor ecologice.

“In sudul Romaniei, s-au gasit in sapatura arheologica graunte de SPELTA. Germanii le-au pastrat mai bine, l-au transmis din generatie in generatie si a ajuns pana la noi. Ei au acum culturi de spelta pe suprafete destul de mari. Si in Romania se folosea, dar a disparut. Acum este langa Arad cineva care face si ne da si noua pentru paste. Aceasta cereala are niste proprietati fantastice, e redescoperita acum in Europa si tot mai multi o folosesc. Asta este una dintre specialitatile noastre, pastele din spelta”, a mai spus Gabor.