Diviziunea muncii in familia de albine
O albina, dupa ce iese din celula in care s-a dezvoltat, are un aspect usor de recunoscut, este inca umeda, culoarea perisorilor este argintie si se misca incet pe suprafata fagurelui.
Imediat dupa ce se curata intra in viata stupului, se hraneste, intra in contact prin intermediul antenelor cu alte albine lucratoare din stup, curata cu propolis celule din care au eclozat surori de-ale ei. Dupa doua zile de pregatire intra in activitatea stupului, la inceput are grija de larve in varsta, apoi, dupa 5-6 zile, cand i s-au dezvoltat glandele hipofaringiene, ea poate hrani larvele tinere si sa intre in suita temporara a matcii, curatind-o si hranind-o.
Ulterior, dupa ce termina „stagiatura” ca doica, este implicata in alte treburi din interiorul coloniei, cum ar fi sa preia polenul adus de albina culegatoare si sa-l indese cu capul in celulele de puiet, pregatind viitoarea rezerva de proteine a stupului, si anume pastura, evapora nectarul depozitat in celule si-l transforma in miere. In perioada culesului isi dezvolta glandele ceriere si contribuie la cladirea fagurelui. Acesta este considerat structura de baza pe care o colonie isi desfasoara activitatea.
Albinele lucratoare stau aninate impreuna in ghirlande atunci cand prepara ceara si construiesc fagurele. Pe conturul hexagonal se inalta cei sase pereti ai celulei. Diametrul celulelor de lucratoare este constant, uniform – la albinele din Romania dimensiunea lui este de 5,41 mm.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Propriul meu plan de afaceri
Stick-ul "Propriul meu plan de afaceri" Ai planuri de afaceri standard Esti o persoana dinamica Profita de Stick-ul "Propriul meu plan de afaceri" Ai 7 modele practice de planuri de afacere cu care obtii mai usor finantari si chiar fonduri europene la mai putin de 100 de lei Stick-ul "Propriul meu plan de...
Oferta Speciala
valabila 48h
Celulele in care se dezvolta trantorii sunt mai mari, precum si celule de matca care au excrescente vizibile ale fagurelui, paralele cu acesta si deschise la partea inferioara (cum am mentionat mai sus, acestea se numesc botci). Ele sunt de mai multe tipuri: botci de inlocuire linistita a matcii, botci de roire si botci de salvare – in functie de ele se poate observa situatia coloniei, daca se afla in perioada roirii sau nu.
Toate activitatile descrise pana acum se desfasoara in interiorul stupului, albina nu paraseste fagurii si nu intra in legatura cu lumea din exterior. Poate fi considerata o forma interesanta de sterilizare a cuibului alaturi de substantele bacteriostatice ce provin din propolis, acesta devenind un spatiu steril si propice pentru cresterea puietului si acumularea de rezerve de hrana curate. In momentul in care albina paraseste cuibul, ea devine culegatoare.
Initierea se face prin zborul de orientare. Cu fata catre stup, albina planeaza, se apropie si se indeparteaza, memoreaza culoarea, situatia, repere optice pentru a recunoaste stupul cand se va intoarce. Apicultorul poate veni in ajutorul albinei oferindu-i repere ce ii vor facilita recunoasterea stupului prin vopsirea acestuia cu anumite culori, si prin pastrarea ordinii stupilor in vatra. Albina poate zbura ulterior pe o distanta de 3-5 km in vederea acumularii de hrana, dar de obicei aceasta se limiteaza la o raza de 1 km.
Nectarul este transportat de lucratoare in gusa, iar polenul pe ultima pereche de picioare, acumuland aproximativ 40 mg de nectar si 4 pana la 8 mg de polen. In cazul in care o albina culegatoare ajunge printre primele intr-o noua locatie de unde pot colecta hrana, aceasta devine cercetasa. Intervine un fenomen deosebit de interesant, o metoda de comunicare considerata atat de avansata incat se situeaza pe locul doi de comunicare, dupa cea verbala. Este cunoscut, chiar si de catre nespecialisti sub numele de „dansuri”.
Practic, cercetasa intoarsa in stup descrie pe fagure, urmarita de un cerc de recrute figuri geometrice circulare – dans circular – pentru a indica surse aflate la maximum 100 m distanta de stup sau semicircular – dans balansat – in forma cifrei 8 pentru a indica surse de hrana aflate la mai mult de 100 m. In acest timp, isi agita abdomenul la stanga si dreapta, cu o anumita frecventa, mai mare sau mai mica, pentru a indica cat de mult nectar se afla in sursa nou-descoperita.
Unghiul dintre diametrul parcurs si verticala fagurelui este egal cu unghiul avand ca laturi dreapta care uneste stupul cu sursa si o alta care uneste stupul cu soarele la momentul respectiv. Acest mijloc de comunicare extrem de dezvoltat este completat cu o componenta auditiva si o alta odorifera.
Pe langa functiile pe care le poate prelua o albina lucratoare, ea mai poate avea urmatoarele atributii: paznic, de curatitoare, de ventilatoare sau sanitar. Albina paznic – se gaseste in dreptul urdinisului, ea ataca si inteapa orice alta albina care nu face parte din familie si incearca sa intre in stup, intepatura fiind fatala, sau orice alti daunatori. Atunci cand deschiderea urdinisului este prea mare sau exista crapaturi in stup, albina paznic le acopera cu ajutorul propolisului – o substanta de aparare a familiei, care este un amestec de clei de pe pom si ceara.
Albina curatitoare indeparteaza resturile de faguri cazuti ce pot servi ca adapost pentru numerosi daunatori. Tot ele indeparteaza dupa ce au ucis albinele care nu apartin coloniei si care au intrat in stup sau acopera cu propolis daunatori ale caror dimensiuni nu le permit sa-i scoata afara din stup.
Albinele ventilatoare apar in stup in zilele cu temperaturi ridicate si prin miscarea aripilor, asemenea unor minuscule ventilatoare creeaza o temperatura optima pentru buna desfasurare a activitatii in stup. Toate aceste activitati nu tin de varsta albinei, ci depind de necesitatile familiei.
Autor:
Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.
Idei de afaceri in agricultura
Afaceri cu trufe. Comoara din gradina de aluni
Trufa este una dintre putinele produse agricole a caror cerere este mult mai mare decat oferta. Spre deosebire de alte culturi traditionale (porumb, grau, vitade-vie etc.), cultura trufelor nu implica cheltuieli mari anuale cu investitia. Daca exista terenul, este vorba practic doar despre achizitio... citeste mai mult>>
Cultura de ricin: ce profit iti poate aduce afacerea
Ricinul este o planta tropicala oleaginoasa, originara din India si Africa. In prezent este cultivata la noi in tara in scop ornamental, industrial si medicinal. Uleiul de ricin este unul dintre cele mai folosite uleiuri datorita utilizarilor multiple, un numar de peste 200, dar si datorita calitati... citeste mai mult>>