Care sunt bolile intalnite la cartoful mov? Masuri de prevenire

Posibilele efecte ale bolilor si daunatorilor cartofului sunt:

 

- Phoma, Fusarium, Phytophthora, Erwinia: produc degenerarea cartofului pentru samanta

 

- Synchytrium endobioticum: omoara mugurii in timpul depozitarii si intarzie rasarirea imediat dupa plantare

 

- Rhizoctonia solani: ataca mugurii si lastarii imediat dupa rasarire. Acestea conduc la o cultura cu o rasarire deficitara cu multe plante lipsa, putine tulpini, densitate slaba si o proasta dezvoltare

 

- Helminthosporium solani, Streptomyces scabies, Verticillium: produc intazieri in rasarire sau o crestere prematura; virusuri, Ralstonia solanacearum, R. solani, Verticillium dahliae, nematozi: stopeaza cresterea, reduc dezvoltarea sau produc moartea prematura a foliajului

 

- V. Dahliae: inhiba producerea primara si acumularea productiei

 

- R. solani: infecteaza tulpinile, deranjeaza/inhiba transportul apei, mineralelor si al altor produse asimilabile

 

- R. solanacearum: produc senescenta prematura a vegetatiei

 

- V. Dahliae: reduc fotosinteza prin blocarea sistemului vascular datorita efectelor toxice

 

- Globodera: acopera suprafata de asimilatie a frunzelor, influenteaza sistemul radicular daunand cresterii si functionarii acestuia

 

- Verticillium: permit infectarea altor parti din planta

 

- R. solani: infecteaza stolonii sau tuberculii nou-formati

 

- P. infestans, R. solani, Streptomyces: incetinesc cresterea tuberculilor, ceea ce duce la pierderi de productie si reducerea calitatii. Prin producerea de leziuni la nivelul radacinilor. Infectia tuberculilor poate aparea in timpul perioadei de vegetatie sau dupa recoltarea si manipularea tuberculilor

 

- Fusarium, Phoma: produc infectie primara astfel incat infectiile secundare si simptomele de boala severe de mai tarziu conduc la reducerea capacitatii de depozitare

 

- Phoma oveata, Fusarium: produc infectii in depozite

 

 

Metodele generale pentru controlul bolilor si al daunatorilor in culturile de cartof sunt:

 

– alegerea si folosirea unui camp curat si a unei rotatii corecte

 

– folosirea samantei sanatoase

 

– folosirea echipamentelor mecanice curate, dezinfectate

 

– igienizarea fermei si a campului

 

– dezinfectia solului

 

– dezinfectia cartofului pentru samanta

 

– masuri culturale potrivite ca: lucrarea solului; prepararea patului germinativ; respectarea momentului prielnic de plantare; suplimentarea cu apa, drenajul, irigarea; stimularea cresterii plantelor cu ajutorul fertilizantilor; folosirea de soiuri rezistente; eliminarea plantelor bolnave; controlul agentilor patogeni; recoltarea cu mijloace adecvate; sortarea si depozitarea in conditii optime a productiei

 

O mare parte din agentii patogeni enumerati – anumite tulpini ale virusului PVY, Ralstonia solanacearum, Clavibacter michiganenese subsp. sepedonicus, Synchytrium endobioticum, Ditylenchus destructor, Globodera spp., Phtorimaea operculella – sunt de carantina fitosanitara, ceea ce solicita din partea fermierului o mare atentie in momentul infiintarii unei noi culturi. Cartoful pentru samanta trebuie sa fie certificat si sa provina din zone libere de agenti patogeni supusi carantinarii.

 

 

Prin pagubele pe care le produce, datorita prolificitatii ridicate cat si ca urmare a posibilitatilor de raspandire (pe cale naturala, ca si prin transportul cu diferite produse alimentare) aceasta specie este considerata un adevarat flagel pentru culturile de legume solonacee de pe majoritatea zonelor globului.

Pe langa faptul ca este greu de combatut el se inmulteste extraordinar de repede, mananca foarte mult si se raspandeste la distante mari. Pagubele pe care acesta le aduce culturilor, in cazul cand nu se iau masuri imediate, pot ajunge pana la distrugerea suprafetei cultivate. Combaterea nu este posibila decat prin aplicarea rationala a mijloacelor de combatere.

 

Combatere: Dintre metodele agrofitotehnice se recomanda efectuarea de araturi adanci dupa recoltare, prasile repetate in cursul perioadei de vegetatie, rotatia culturilor. Suprafetele intinse pot fi tratate biologic cu preparate din Bacillus thuringiensis tenebrionis. Deoarece folosirea acestora vizeaza distrugerea larvelor tinere, trebuie luata in considerare aplicarea preparatului in perioadele corecte si conforme cu etapele evolutive ale larvelor.