Cultura de schinduf. Utilizarile plantei
Specie originara din regiunea Mediteraneana si din sudul Asiei, schinduful, numit si fenicul grecesc, este o planta erbacee anuala. Planta se cultiva in primul rand pentru seminte, acestea fiind folosite drept condiment, fie uscate, adaugate in amestecuri traditionale (curry), fie incoltite ca o verdeata picanta, in salate.
O substanta importanta prezenta in semintele de schinduf este trigonellina, un alcaloid care are rol in scaderea continutului de zahar si al colesteroului din sange. Semintele contin in principal proteine, circa 25% si aproximativ 5% lipide.
De asemenea, sunt bogate in substante precum mucilagiile din grupa galactonelor (circa 30%) si saponine. Totodata intreaga planta prezinta proprietati afrodiziace.
Semintele pot fi aplicate sub forma de cataplasma pe diferite plagi, iar intern se poate utiliza in stari de convalescenta in asociatie cu uleiul de menta (pentru mascarea mirosului), dand bune rezultate in reglarea poftei de mancare si a greutatii corporale.
Cerinte fata de clima si sol
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cresterea prepelitelor japoneze
Cresterea prepelitelor japoneze Lucrarea "Cresterea prepelitelor japoneze" - iti asigura toate informatiile de care ai nevoie pentru a demara acest tip de afacere - iti arata punctele sensibile inerente oricarui inceput - te ajuta sa eviti greseli costisitoare Informatiile prezente pe CD-ul "Cresterea prepelitelor...
Oferta Speciala
valabila 48h
Se poate cultiva in toata tara, dar de preferat in sudul tarii. Schinduful este cultivat putin, dar este cerut pe piata externa. Reuseste bine pe toate tipurile de sol, dar trebuie amplasat cu prioritate pe soluri fertile cu textura mijlocie si afanate.
Particularitati biologice
Schinduful este o planta anuala, cu radacina pivotanta. Tulpina este inalta de 30-120 cm, cilindrica si fistuloasa si prezinta ramuri erecte. Frunzele sunt alterne, trifoliate, cu un petiol lung de 0,5-1,5 cm, cu foliola mediana marita. Foliolele sunt obovate, pe fata glabre, pe dos paroase.
Inflorescentele sunt situate cate una sau doua la subsoara frunzelor si prezinta un petiol lung de 12 mm. Florile pot fi de culoare alba-galbuie, liliachie sau albastra. Fructul este o pastaie, erecta, comprimata lateral, iar semintele, diferite ca numar (2-15), sunt prismatice, de culoare bruna-galbuie.
Planta prezinta un miros patrunzator specific, de condiment. Infloreste din iunie pana in iulie.
Amplasarea culturii
Plantele de schinduf nu sunt pretentioase fata de planta premergatoare, reusind dupa orice cultura. Poate intra in sol cu leguminoase anuale pentru nutret.
Administrarea ingrasamintelor
Schinduful nu este pretentios fata de fertilizare. Fiind o leguminoasa pentru boabe are capacitatea de a fixa azotul atmosferic cu ajutorul bacteriilor fixatoare de azot, din nodozitatile prezente pe radacina. Este recunoscator la administrarea fosforului sub forma de fosfati naturali incorporati toamna sub aratura.
Lucrarile solului
Dupa recoltarea plantei premergatoare si distrugerea resturilor vegetale, se executa o aratura la 20-25 cm, dupa care se poate intretine aratura prin lucrari cu discul, urmat de grapa. Primavara se va pregati patul germinativ cu combinatorul sau cu o grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti, in functie de starea terenului: umiditate, maruntire, nivelare, prezenta bulgarilor.
Samanta si semanatul
Samanta utilizata pentru infiintarea culturii trebuie sa fie sanatoasa, sa provina din loturi semincere cultivate in sistem ecologic, sa fie certificata, si sa provina din cultura anului precedent.
Semanatul se executa primavara in prima urgenta, cat pamantul este inca reavan. Se seamana la o distanta intre randuri de 50 cm, permitand astfel ca prasitul sa se realizeze ori de cate ori este nevoie.
Se seamana cu semanatori universale (SUP-21, SUP-29), iar densitatea este de circa 200.000 plante/ha. Adancimea de semanat este de 1-1,5 cm si cantitatea de samanta de 20-25 kg/ha. Pu - ritatea fizica minima a semintelor trebuie sa fie de minimum 85%, iar germinatia minimum 75%.
Lucrarile de ingrijire
Dupa rasarirea plantelor se recomanda prasile intre randuri si pliviri intre plante pe rand, ori de cate ori este necesar, pentru combaterea buruienilor.
In culturile de schinduf nu sunt semnalate alte boli, in afara fuzariozei sau daunatori care sa scada productia in mod semnificativ. Pentru fuzarioza se recomanda masurile preventive: respectarea rotatiei si utilizarea unui material semincer sanatos.
Recoltarea
Recoltarea poate incepe inainte de maturitatea deplina cand pastaile s-au ingalbenit, deoarece intarzierea poate duce la scuturarea semintelor.
Se poate cosi manual sau cu cositoarea pentru fan, plantele sunt lasate sa se usuce in brazde si apoi se treiera cu combina prevazuta cu ridicator de brazde. Se poate face si recoltarea direct cu combina universala, la care se fac reglaje speciale pentru a nu fi fisurate sau sparte semintele.
Productia de seminte obtinuta poate fi de 700-1.300 kg/ha, in functie de conditiile tehnologice si cele climatice.
Autor:
Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.