Cultura de musetel. Ce poti trata cu aceasta planta

La vechii egipteni, musetelul era considerat, datorita puterii sale de a scade febra, drept „floarea zeului soare“. Numele de Matricaria este derivat din latinescul „mater“ care inseamna mama, deoarece musetelul este utilizat in diverse afectiuni ale mamelor, dar si pentru femei, in general.

 

Planta se cultiva pentru inflorescente (Chamommillae flos), care contin 0,5-1,5% ulei volatil, bogat in azulene, flavonoide si cumarine. Ceaiul de musetel are efect sudorific, calmant, antispasmodic, dezinfectant si antiinflamator in inflamatii de tot felul, mai ales ale mucoaselor.

 

Extern, musetelul se administreaza sub forma de comprese si spalaturi in conjunctivite, in eruptii cutanate sau sub forma de gargara in dureri de dinti. Guturaiul si sinuzita se amelioreaza repede daca se inhaleaza vapori de musetel. 

 

Musetelul este planta cu cele mai largi aplicatii in cosmetica, avand proprietati antiinflamatoare, antiseptice, anestezice, descongestionante, dezinfectante, cicatrizante, emoliente.

Florile de musetel se folosesc in special sub forma de infuzie, pentru ingrijirea ochilor, a tenului si a parului. Musetelul este un puternic antiseptic, bactericid, antiinflamator si anestezic. 

 

 

Musetelul prezinta plasticitate ecologica mare, aparand spontan in toata tara. Cele mai favora bile conditii de cultura se intalnesc in zona de sud; se recomanda, totusi, evitarea cultivarii in zone secetoase. Are cerinte reduse fata de factorii de clima si sol. Musetelul suporta bine temperaturile scazute din timpul iernii, ceea ce explica si raspandirea lui atat de mare.

 

 

Musetelul este o specie erbacee anuala, cu radacina pivotanta ce exploreaza un volum redus de sol. Tulpina este erecta, foarte ramificata, inalta de 30-75 cm, cu frunze sesile, de lun gimi diferite. Inflorescenta este un capitul, cu diametru variabil, de 1-1,5 cm, cu flori ligulate, ste rile, de culoare alba la exterior si flori tubuloase dispuse central, de culoare galbena-aurie.

Receptaculul pana la inflorire este plin cu maduva, iar de la inflorire devine gol in interior. Inflorirea este esalonata, incepand cu luna aprilie pana in august, ceea ce poate fi un impediment la recoltare deoarece necesita un volum mare de forta de munca. Florile au un miros placut, datorita uleiului volatil.

Fructul este o achena de 1-1,5 mm lungime, de culoare variabila, de la alburie, pana la  galbena-cenusie. Masa a 1.000 de seminte este foarte mica, de circa 0,03-0,05 g (V. Velican, 1965). 

 

 

Cele mai bune premergatoare pentru musetel sunt plantele care se recolteaza devreme si lasa solul curat de resturi vegetale si de buruieni.

 

 

Musetelul valorifica bine ingrasamintele organice; de aceea se recomanda ca, la infiintarea culturii, sa se aplice 15-20 t gunoi de grajd pe hectar, bine fermentat si uniform imprastiat, care se va incorpora sub aratura. Odata cu gunoiul de grajd, se pot aplica si fosfati naturali in doze moderate, de 40-50 kg P2O5/ha.

 

 

Dupa eliberarea terenului de resturile vegetale ale premergatoarelor care se recolteaza devreme, este recomandat sa se faca un dezmiristit, apoi aratura adanca.

Daca solul este prea uscat, se recomanda mai intai o lucrare de discuire, apoi, dupa ce cad precipitatii abundente, se poate efectua aratura. Daca nu se poate efectua o aratura de calitate, atunci terenul poate fi pregatit cu grapa cu discuri grea, care mobilizeaza solul la peste 10 cm adancime. 

 

Terenul trebuie foarte bine pregatit si nivelat in vederea semanatului, deoarece semintele sunt foarte mici. In acest scop se face pregatirea patului germinativ cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti. Frecvent, este necesar un tavalugit atat inainte de semanat, cat si dupa semanat, pentru o rasarire cat mai uniforma.

 

 

Samanta utilizata pentru infiintarea culturii trebuie sa fie sanatoasa, sa provina din loturi semincere cultivate in sistem ecologic, sa fie certificata si sa provina din cultura anului precedent, deoarece facultatea germinativa se poate pierde foarte usor. Soiurile recomandate sunt Margaritar si Flora.

 

Puritatea fizica a semintelor trebuie sa fie de minimum 70%, iar germinatia de minimum 50%. Semanatul se va face cu semanatori universale (de tip SUP-21, SUP-29), adaptate pentru seminte mici, la distanta de 50 cm intre randuri, cu o norma de samanta de 2-3 kg/ha.

Adancimea de semanat trebuie sa fie de circa 0,5 cm. Semintele se mai pot amesteca cu nisip, cenusa sau rumegus, pentru o distribuire cat mai uniforma. Densitatea optima a culturii va fi de 12-16 plante/m2. 

 

Se va semana direct in camp, in lunile august-septembrie. Este de dorit ca, pana la venirea iernii, plantele sa formeze o rozeta de frunze bine dezvoltata care sa ii asigure o trecere buna peste iarna.

 

Atunci cand plantele au 5-8 cm se va face rarirea acestora. In fiecare an se vor executa prasile si pliviri pe rand, ori de cite ori este necesar, in functie de gradul de imburuienare a culturii. Pe loturile semincere se vor elimina din lan plantele netipice, cele atacate de boli sau daunatori sau cele slab dezvoltate.

 

Pentru combaterea bolilor, ca de exemplu mana musetelului (Peronospora leptospera), se recomanda tratamente in vegetatie cu produse pe baza de cupru, precum zeama bordeleza, in concen tratie de 1%, sau oxiclorura de cupru (Champion 70 PU), in doze de 0,4%.

Pentru prevenirea si a altor boli, cum este putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), se recomanda res pec tar ea rotatiei, masuri de igiena culturala, realizarea unei densitati optime si fertilizari echilibrate.

 

Ca daunatori, se pot intalni larvele unor acarieni (Apion si Tripeta), care pot fi combatuti prin stropiri cu preparate obtinute din craite sau coada soricelului.

 

 

Inflorescentele de musetel se culeg in zilele insorite, in timpul pranzului, cand florile ligulate au pozitie perpendiculara pe capitul si cand 50% din florile tubulare sunt deschise.

 

Se recomanda ca recoltarile sa se faca la un interval de 2-3 zile, deoarece daca se intarzie, o parte din florile tubuloase se scutura. Se recolteaza manual direct cu mana sau cu recoltatorul metalic prevazut cu un pieptane. Recoltarea se face prin balansarea recoltatorului la nivelul inflorescentelor, care se rup, se strang si se recolteaza in cutie .

 

Pentru ceaiuri se recomanda ca inflorescentele sa aiba un petiol de 20-25 cm. Daca musetelul este recoltat pentru obtinerea de ulei volatil, atunci, recoltarea se poate face si cu o masina de recoltat furaje. 

 

Dupa recoltare, se recomanda ca materialul sa fie transporat la centrul de prelucrare, pentru conditionare si uscare. 

 

Uscarea la umbra este cea mai recomandata metoda, realizata in locuri curate si bine aerisite, inflorescentele fiind intinse in strat subtire pe o panza curata sau pe o hartie alba. Se poate usca  1 kg de produs proaspat la 1 m2 de spatiu, iar randamentul de uscare este de 5:1 pentru inflorescente si de 3-4:1 pentru herba.

Revistele, ziarele si tipariturile sunt contraindicate pentru acest scop deoarece materialul vegetal poate absorbi cerneala tipografica care este toxica. In timpul uscarii, inflorescentele se intorc din cand in cand pentru a nu se innegri. Inflorescentele nu trebuie sa transpire, sa mucegaiasca sau sa fermenteze prin incingere. Uscarea artificiala trebuie realizata la cel mult 30-350C. 

 

Conditiile de receptionare admit pentru inflorescente: maximum 5% flori brunificate, resturi de planta sau tulpini nu se admit, maximum 10% flori sfaramate care trec prin site cu ochiuri de 3 mm, corpuri straine organice maximum 1% si corpuri straine minerale maximum 0,25%, umiditatea de cel mult 13%. Continutul in ulei volatil trebuie sa fie de minimum 0,4%. 

 

Pentru herba proaspata, se admit: corpuri straine minerale maximum 0,1%, corpuri straine organice maximum 1%, radacini maximum 1%. Pentru herba uscata umiditatea trebuie sa fie cel mult 13%.

 

Productia medie poate fi de 2.000-3.000 de kg/ha inflorescente proaspete sau 800-1.000 kg/ha inflorescente uscate.