În prag de sărbătoarea Sfântului Andrei, sunteţi aşteptaţi la Târgul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale la ASAS

La ediţia a 26-a a Târgului naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale produse în ferme şi gospodării ţărăneşti vor fi prezenţi producători mici cu iniţiative mari, din judeţele Vrancea, Sibiu şi Vâlcea, dar şi din toate zonele României - Maramureş, Bucovina, Oltenia, Moldova, Muntenia, Ardeal, Banat.
Organizatorii aşteaptă publicul între 26 şi 28 noiembrie cu preparate inedite, cum ar fi pâinea la ţest, păstrăv prăjit cu mămăliguţă şi mujdei cu leuştean, vin fiert cu scorţişoara, mozzarela de bivoliţă, iaurt de bivoliţă, bulz ciobănesc şi pastramă, sărmăluţe cu păsat maramureşene, legume, fructe proaspete dar şi conserve pentru iarna ce se apropie sau murături.

În premieră, produse din Vrancea, Sibiu şi Vâlcea

Din Comuna Vizandea-Livezi, judeţul Vrancea vine doamna Adina Purcel. Ea ne mărturiseşte: "Am moştenit de la părinţii noştri o instalaţie de uscat fructe, e din 1980 când ei făceau acest lucru, strângeau din zona prunele şi le duceau la Întreprinderea de legume-fructe. Utilizăm numai cărbune din lemn de fag si prun si capacitatea cuptorului este de 400 de kg de prune. Astfel, obţinem în funcţie de calitatea prunei cam 100 - 110 kg. Strângem prunele, le spălam cu un jet de apă, pregătim cuptorul facem un jăratec şi apoi întreţinem cam 3 zile cele 400 de kg de prune, ele se pun pe rând în straturi, dimineaţa alegem primul strat care a stat la uscat şi punem prune verzi ca să obţinem prune cărnoase nu uscate. Pe unde mergem suntem mândri de prunele noastre, anul acesta a fost o recoltă frumoasa şi vă invităm acum la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice să alegeţi aceste prune uscate. Noi le folosim şi ca medicament şi sunt foarte apreciate de cei ce au probleme cu stomacul. Iar ca mâncăruri în zona noastră le utilizam foarte mult la compoturi şi la mâncare de prune cu orez sau alte mâncăruri de post."

Familia Purcel din judeţul Vrancea va mai aduce miez de nucă, de la cei 30 de nuci foarte vechi, din bătrâni moşteniţi, care au o vechime de peste 100 de ani. Dar, la fel se mândresc şi cu merele golden ca „de expoziţie” În munţii Vrancei se face o recoltă foarte frumoasă. Ei vor fi prezenţi la târg până la sărbătorile de iarnă.

În cazul prunelor uscate, substanţele sunt concentrate ca urmare a deshidratării şi astfel efectele energizante si depurative sunt mult mai puternice si mai evidente. Totodată, datorita conţinutului bogat în seleniu sunt recomandate pentru stimularea sistemului imunitar, şi pentru că au un conţinut caloric mare 300Kcal/100gr, pot înlocui o masă pe zi, dar au şi un inconvenient – glucidele 71gr/100gr, ele nefiind recomandate persoanelor supraponderale. Printre beneficiile acestor fructe menţionăm: tratează anemia, previn osteoporoza, îmbunătăţesc funcţiile ficatului, pancreasului şi rinichilor, scad aciditatea gastrica, tratează infertilitatea, scad oboseala şi încetinesc procesul de îmbătrânire.

Pentru efectele diuretice şi laxative, cât şi pentru descongestionarea ficatului, se poate folosi şi decoctul de prune uscate, 2 căni/zi. În stare proaspătă, prunele au şi utilizări culinare: la plăcintă, tartă, prăjituri, precum şi la prepararea de magiun, dulceaţă, compot, jeleu. Din prune uscate se pregătesc diverse mâncăruri, cu sau fără carne (de post). Ca laxativ, se recomandă şi prunele uscate, înmuiate în prealabil în apă timp de 6-8 ore. Se consumă 8-20 de prune, dimineaţa, pe stomacul gol, eventual cu pâine integrală şi iaurt. Şi compotul de prune are efect laxativ, mai ales când este consumat, la aceeaşi masă, cu miez de nucă uşor prăjit.

Din judeţul Sibiu, de la Talmaciu vin Maria şi Ionuţ Oancea cu cârnaţi de oaie, cu busuioc, fără usturoi, muşchi de porc sau brânză. Este o afacere de familie mai ales ca fiul doamnei a absolvit Industria Alimentara si a văzut multe despre preparatele industrial, de aceea vrea sa facă mâncare sănătoasa pe care din 2009 le recomanda consumatorilor din Bucureşti. Alege târgurile pentru ca producţia e mica, totul se face in casa, produsele deja sunt cunoscute, are clienţii fideli şi căuta locuri stabile unde să îşi desfacă produsele. După târgul Ţăranului doreşte să fie un expozant fidel la cel de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi invita pe toţi bucureştenii la produse proaspete şi sănătoase" ne-a precizat Maria Oancea.

Printre produsele de la Sibiu pe care le puteţi găsi la târg menţionăm :

* Carnat de porc cu busuioc – reţeta de la bunicul din partea tatălui.
* Carnat de porc picant – pentru bere
* Carnat de oaie – reţeta tradiţională din satele de oieri.
* Carnat de vital cu cimbru – reţeta de la străbunica din partea mamei.
* Carnat de oaie si vita cu ardei iute măcinat invenţie proprie Ionut Oancea.
* Carnat de porc, oaie si vita – invenţie proprie Ionut Oancea.
* Carnat de Sibiu (copt) din carne de vita 70%, porc 20%, grăsime 10%. Combinaţia – invenţie proprie Ionut Oancea. Procedura – învăţat de la bunici.
* Pecie – cotlet de porc băiţuit şi afumat produs crud – uscat.
* Cotlet Haiducesc (un altfel de cotlet haiducesc, fără os) – cotlet de porc băiţuit şi copt.
* Ceafa de porc Hituita – ceafă de porc sărată şi condimentată cu nucşoară şi scorţişoară. Invenţie proprie
* Pastramă vită – băiţuită şi afumată.
* Pastrama de oaie crudă - numai pulpa de oaie băiţuită foarte bună pentru grătar sau friptura la cuptor.
* Pastramă de oaie afumată – muşchiuleţ de oaie, băiţuit şi afumat. Produs foarte fin si gustos.

„Toate produsele coapte, sunt reţete învăţate de la bunicii mei; ambii fiind crescători de oi şi după cum se ştie, toţi ciobanii din Mărginimea Sibiului practicau trashumanţa. In lungile lor drumuri cu oile pana in alte judeţe cum ar fi : TM, AR, MS, etc, pe drum îşi preparau hrana la foc, direct la flacăra cu lemne (de aici si denumirea produsului meu Cotlet Haiducesc). Tot de la bunicii mei ştiu ca lemnul de fag este lemnul cel mai bun pt prepararea produselor din carne direct la flacăra, deoarece fagul este un lemn de esenţă tare. Pentru produsele afumate se folosesc lemne de esenţa moale. În timpul cursurilor teoretice şi practice pe care le-am urmat la Facultatea de Industrie Alimentară, am învăţat cum se prepara produsele din care pe care le găsim pe toate rafturile magazinelor. Astfel, în cursul anului III de facultate am hotărât sa încerc sa fac altceva – produse naturale şi sănătoase” ne-a dezvăluit Ionuţ Oancea .

30 noiembrie – Sărbătoarea Sfântului Andrei
Creştinii ortodocşi in ziua de 30 noiembrie îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României. Din punct de vedere calendaristic toamna se încheie în aceasta zi de Sfântul Andrei şi se intră în sezonul de iarnă.

Din cartea domnului Ion Ghinoiu, folclorist, aflăm mai multe amănunte despre datinile sărbătorii Sfântului Andrei. Noaptea Sfântului Andrei este numita si Noaptea Strigoilor. În credinţele poporului roman, în noaptea dintre 29 şi 30 noiembrie ies moroii şi strigoii. Astfel, pentru a fi feriţi de moroi şi strigoi se ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele şi uşile caselor. Ziua de Sfântul Andrei se mai numeşte şi Ziua Lupului, căci se crede că în aceasta zi lupul devine mai ager, îşi poate îndoi gâtul, care de altfel este ţeapăn şi astfel nimic nu poate sta în calea atacului lui.

Se spune ca Sfântul Andrei ar fi fost stăpânul fiarelor sălbatice şi că aceasta în noaptea zilei de 30 noiembrie le eliberează şi le trimite sa mănânce toate vitele celor care nu ţin aceasta sărbătoare. Daca fetele nemăritate îşi pun sub perna în noaptea de Sfântul Andrei 41 de boabe de grâu şi daca visează un băiat ca le va fura grâul, acel băiat va fi ursitul lor. Un alt mod ca fetele sa-si afle ursitul in noaptea de Sfântul Andrei este acela de a-si prepara o turta subţire din faina de grâu, „Turtuca de Andrei”, foarte sărata şi de a o manca înainte de culcare, fără sa bea apă. Daca în somn, un băiat ii da apa sa bea, acela ii va fi ursitul. Alte fete nemăritate obişnuiau sa semene un căţel de usturoi într-o bucată de aluat. Dacă acesta încolţea se spunea ca se va mărita în curând.

Un alt obicei pe care îl practica fetele de Sfântul Andrei este acela în care îşi vad norocul sau ghinionul. Astfel ele pun 9 ceşcuţe pline ochi de apă într-un vas sub o icoana. A doua zi dimineaţa se măsoară apa cu aceeaşi ceşcuţa si daca va mai rămâne apa în vas, atunci se spune ca fata va avea noroc, dar în caz contrar, daca cea de a 9-a ceşcuţa nu se va umple perfect atunci nu vor avea noroc si nu se vor mărita.

Referitor la vreme, se spune ca dacă în noaptea de Sf. Andrei daca va fi luna plină şi cer senin, iarnă va fi cu uşoara, iar daca cerul va fi întunecat şi cu luna plină, atunci iarna va fi una grea. Dacă în ziua de Sfântul Andrei se ia o creanga de verde de mar şi se pune în apa si se lăsa până la Sfântul Vasile, iar daca aceasta va înflori acesta este un semn ca anul ce vine va fi unul roditor şi îmbelşugat.

În zonele muntoase se spune ca fetele sunt îmbrăcate în cojoace şi legate la ochi, iar apoi sunt puse sa intre in staulul oilor si să încerce sa prindă una. Daca fata va reuşi sa prindă o oaie atunci se spune ca nu se va căsători, dar dacă va prinde un berbec, atunci trebuie sa se pregătească de nunta.

O alta datină spune ca pentru ca fetele sa-si viseze ursitul acestea trebuie sa meargă cu lumânarea de la Paste la o fântâna şi să vorbească cu Sfântul Andrei şi sa-l roage sa ii arate in vis ursitul. De asemenea, în aceasta noapte, femeile pun in podul casei rânduite 12 cepe, atribuindu-i-se fiecăreia cate o luna a anului. Rezultatul se citeşte in seara de Crăciun, astfel cepelor stricate le corespund lunile ploioase, iar cepelor care au încolţit lunilor bune si roditoare.

Se mai spune ca dacă în noaptea Sfântului Andrei este frig, iarnă ce urmează o sa fie una grea, iar din contra, daca vremea va fi buna, iarna va fi una extrem de uşoară. Tot in acesta seara premergătoarea zilei de Sfântul Andrei, membrii familiilor seamănă grâu şi în seara de Anul Nou „citesc” în acesta. Cel care va avea grâul cel mai frumos, mai înalt şi mai des va avea un an bogat şi norocos, iar cel căruia grâul nu i-a crescut frumos va avea un an mai puţin bun.

Ce noutăţi mai găsiţi la târg la acest sfârşit de săptămână?

Din Vâlcea, sat Rădăcinesti, comuna Berislavesti vine producătorul Gheorghitescu Pompiliu cu multe legume care pot fi consumate în acest post, fiind vorba de fasole boabe, ciuperci deshidratate, seminţe de floarea soarelui, pâine cu seminţe, morcovi precum şi alte rădăcinoase. De asemenea, dl. Gheorghitescu Pompiliu aduce produse apicole şi un amestec de catină uscată cu miere, ideal pentru fortificarea organismului în sezonul rece.

Totodată, vă mai oferim zacuscă, dulceaţa de afine, trandafir şi capsuni, zarzavaturi ecologice - pătrunjel, rucola, cicoare, fasole, cartofi.

Primii brăduţi în ghiveci, la târgul de la ASAS
Doamna Ligia Ion, profesoara la Facultatea de Horticultura o sa ne încante prin ceea ce absolvenţii facultăţii realizează în localitatile de unde vin adica în Giurgiu, Călăraşi şi vor aduce la vânzare crizanteme la ghiveci în culori galben, grena, alb dar şi mini trandafiri şi apar primii braduţi în ghiveci de la 50 cm la 70 cm. De asemenea, vor oferi spre vanzare şi aranjamente florale, coroniţe şi alte decoratiuni, oferind consultatii pentru amenajarea ambientului de sarbatori de iarna, profesionisti in arajamente deschise şi închise.