Pentru ca se intalneste salbatic in tara noastra, macrisul este foarte rar cultivat in gradini. Cei ce il consuma prefera sa il culeaga direct din natura. Frunzele sale, acrisoare si parfumate, se folosesc mai ales pentru salate, dar si ciorbe sau supe. Este plin de vitamine si substante hranitoare, proprietatile sale facandu-l apreciat si de terapia naturista, in tratamentul unor boli ale ficatului.
Rumex acetosa - Macris
Exista mai multe varietati de macris, cum ar fi: Rumex acetosa (macrisul mare) care are valoare culinara si se cultiva, Rumex acetosella (macrisul marunt sau macrisul iepurelui), Rumex crispus (dragavei, sau stevie creata), Rumex alpestris (macris ciobanesc) si Rumex scutatus.
Ultimele specii sunt utilizate in medicina populara, neavand valoare culinara. Singura specie folosita la bucatarie este macrisul mare, Rumex acetosa.
Frunzele de macris...
... contin mult fier, vitamine si acid oxalic, ceea ce ii da un gust astringent. Datorita continutului de acid oxalic nu se recomanda celor care sufera de boli ale rinichilor sau persoanelor cu reumatism.
Frunzele se prepara in acelasi mod ca si spanacul sau stevia, gustul sau acrisor facandu-l insa potrivit pentru salate si ciorbe, ca inlocuitor al legumelor amintite. Are proprietati antitumorale si detoxifiaza ficatul.
Medicina populara pomeneste radacina de macris ca un medicament al ficatului. Radacina rasa si utilizata sub forma de decoct face minuni in tratamentul unor boli de piele sau al tumorilor benigne si chiar maligne. In cure de detoxifiere, care dureaza cateva luni, radacina de macris reface ficatul.
Din punct de vedere botanic, macrisul este planta perena erbacee sexuat dioica, cu radacina pivotanta, fusiforma, frunzele de forma lanceolata, crestate la baza. Infloreste la sfarsitul lunii mai. Fructul este o nucula, in interior o singura saminta de culoare bruna inchis, cu forma triedica. Intr-un gram intra intre 900 - 1400 seminte.
Facultatea germinativa (de 90%) se pastreaza foarte bine timp de 4 ani. Desi semintele incoltesc in doua zile, durata rasaririi este de 10 - 12 zile.
Cum se cultiva macrisul
Este o planta adaptabila care poate fi intalnita de la campie pana pe pajistile alpine. Este foarte putin pretentios fata de temperatura, macrisul isi face aparitia inca de la inceputul primaverii. Creste atat la umbra cat si pe terenuri expuse la soare, in acest caz avand nevoie de mai multa apa deoarece isi dezvolta rapid tijele florale iar frunzele stagneaza. Prefera soluri nisipoase, usoare, neutre sau slab acide.
Se seamana toamna, in luna septembrie, intr-un sol bine afanat. Se seamana pe randuri, la 30 cm distanta, distanta recomandata intre plante fiind de 10 cm. Cultura astfel infiintata dureaza 3 - 4 ani, singurele lucrari de ingrijire necesare sunt cele de combatere a buruienilor si daunatorilor. Este atacat frecvent de musca macrisului (Pegomia bicolor) si de afide (Aphis lumicis).
Alti daunatori sunt melcii, care se indeparteaza usor prin presararea unei benzi de cativa centimetri de var in jurul brazdei de macris.
Alte specii ale genului Rumex:
* Rumex maritimus
* Rumex obtusifolius
* Rumex crispus
* Rumex hydrolapathum
* Rumex scutatus
* Rumex nivalis
* Rumex longifolius
Rumex acetosa - Macris
Exista mai multe varietati de macris, cum ar fi: Rumex acetosa (macrisul mare) care are valoare culinara si se cultiva, Rumex acetosella (macrisul marunt sau macrisul iepurelui), Rumex crispus (dragavei, sau stevie creata), Rumex alpestris (macris ciobanesc) si Rumex scutatus.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Afacere la cheie cu flori in ghiveci
Aveti un teren de 100 mp Puteti castiga fara efort 30 000 de euro an cultivand si comercializand FLORI IN GHIVECI Florile in ghiveci castiga din ce in ce mai mult teren Motivul este usor de intuit – florile in ghiveci rezista un timp mai indelungat – si acesta este un aspect care conteaza enorm mai ales daca este...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
Ultimele specii sunt utilizate in medicina populara, neavand valoare culinara. Singura specie folosita la bucatarie este macrisul mare, Rumex acetosa.
Frunzele de macris...
... contin mult fier, vitamine si acid oxalic, ceea ce ii da un gust astringent. Datorita continutului de acid oxalic nu se recomanda celor care sufera de boli ale rinichilor sau persoanelor cu reumatism.
Frunzele se prepara in acelasi mod ca si spanacul sau stevia, gustul sau acrisor facandu-l insa potrivit pentru salate si ciorbe, ca inlocuitor al legumelor amintite. Are proprietati antitumorale si detoxifiaza ficatul.
Medicina populara pomeneste radacina de macris ca un medicament al ficatului. Radacina rasa si utilizata sub forma de decoct face minuni in tratamentul unor boli de piele sau al tumorilor benigne si chiar maligne. In cure de detoxifiere, care dureaza cateva luni, radacina de macris reface ficatul.
Din punct de vedere botanic, macrisul este planta perena erbacee sexuat dioica, cu radacina pivotanta, fusiforma, frunzele de forma lanceolata, crestate la baza. Infloreste la sfarsitul lunii mai. Fructul este o nucula, in interior o singura saminta de culoare bruna inchis, cu forma triedica. Intr-un gram intra intre 900 - 1400 seminte.
Facultatea germinativa (de 90%) se pastreaza foarte bine timp de 4 ani. Desi semintele incoltesc in doua zile, durata rasaririi este de 10 - 12 zile.
Cum se cultiva macrisul
Este o planta adaptabila care poate fi intalnita de la campie pana pe pajistile alpine. Este foarte putin pretentios fata de temperatura, macrisul isi face aparitia inca de la inceputul primaverii. Creste atat la umbra cat si pe terenuri expuse la soare, in acest caz avand nevoie de mai multa apa deoarece isi dezvolta rapid tijele florale iar frunzele stagneaza. Prefera soluri nisipoase, usoare, neutre sau slab acide.
Se seamana toamna, in luna septembrie, intr-un sol bine afanat. Se seamana pe randuri, la 30 cm distanta, distanta recomandata intre plante fiind de 10 cm. Cultura astfel infiintata dureaza 3 - 4 ani, singurele lucrari de ingrijire necesare sunt cele de combatere a buruienilor si daunatorilor. Este atacat frecvent de musca macrisului (Pegomia bicolor) si de afide (Aphis lumicis).
Alti daunatori sunt melcii, care se indeparteaza usor prin presararea unei benzi de cativa centimetri de var in jurul brazdei de macris.
Alte specii ale genului Rumex:
* Rumex maritimus
* Rumex obtusifolius
* Rumex crispus
* Rumex hydrolapathum
* Rumex scutatus
* Rumex nivalis
* Rumex longifolius
Autor: AgroRomania.ro
Votati articolul
Nota: 4.14 din 11 voturi
Urmareste-ne pe Google News
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
