Afaceri in piscicultura: pastravaria de la Gilau

Cei mai gustoşi păstrăvi din România se află la Păstrăvăria Gilău din judeţul Cluj, spun gastronomii care cumpără de aici exemplare frumoase pentru meniurile lor deosebite. Valeria Paşca, şefa păstrăvăriei, a declarat pentru Agerpres că marile restaurante şi unităţile hoteliere din judeţ sunt, la ora actuală, principalii beneficiari ai păstrăvăriei. La Gilău se produc, anual, circa 70 de tone de peşte. Calitatea deosebită a peştelui de Gilău provine din faptul că densitatea păstrăvilor din bazine este menţinută la 4-6 kg/metrul pătrat, iar sistemul de alimentare cu apă limpede de munte, din lacul de acumulare al Barajului de pe Someşul Mic, a celor 30 de bazine, funcţionează în permanenţă. Practic, condiţiile din bazine sunt apropiate de cele ale unui râu curat de munte.


'Păstrăvăria noastră este mică, comparativ cu marile crescătorii europene unde se ajunge la 70 de kg/metrul pătrat. Specia 'Curcubeu de Danemarca', care se creşte şi valorifică la Gilău este rezistentă şi dă o producţie bună. Ajunge la greutatea necesară pentru valorificare după un an şi opt luni de dezvoltare. Zona Gilău fiind de munte, cu temperaturi scăzute, sub 5 grade, creşterea păstrăvilor este lentă. Doar şase luni pe an păstrăvii au condiţii optime de dezvoltare. Pentru că incubaţia ar dura foarte mult, în păstrăvărie nu se face şi reproducerea speciei, icrele fiind cumpărate fie din străinătate şi de la Păstrăvăria Fiat. La Gilău sunt 28 de bazine pentru creşterea puietului, plus alte 30, mari, pentru dezvoltare, în total suprafaţa luciului de apă fiind de 8.400 mp', spune Valeria Paşca.

Bazinele din păstrăvărie sunt astfel construite încât să asigure dezvoltarea din stadiul de puiet până în stadiul de adult. În păstrăvărie se produce şi material piscicol necesar populării si repopulării anuale a lacurilor de acumulare din bazinele Someşului Mare şi Someşului Mic, precum şi a apelor curgătoare de munte din judeţul Cluj.

Luna cu cea mai mare vânzare este decembrie, când se comercializează în jur de 20 tone, în restul anului media fiind de cinci tone pe lună. Un kilogram de păstrăvi costă 13,68 lei, mult mai puţin decât în magazine unde este de 19 lei. Greutatea unui peşte variază de la 250 la 500 de grame. Agenţii economici care au contract permanent cu Păstrăvăria cumpăra kilogramul cu 12 lei.

Amatorii de peşte apreciază faptul că 'pescuiesc' cu plasa exemplare superbe, direct din bazinele păstrăvăriei.

'Nu se compară cu peştele refrigerat sau congelat din magazin. Eu vin de ani şi ani la Gilău să cumpăr cei mai gustoşi şi frumoşi păstrăvi din România', afirmă şi economistul Mihai Pop din Cluj-Napoca.

Unitatea de la Gilău aparţine Direcţiei Silvice Cluj şi a fost construită între anii 1975-1976 pe Valea Someşului Mic, la o altitudine de 410 metri, în aval de Lacul Gilău, sub baraj. În vecinătatea păstrăvăriei se afla un modern motel, pe malul lacului, unde se pot comanda preparate din păstrăvi.

Paradoxal, localnicii din Gilău nu sunt mari consumatori de peşte şi preferă carnea de porc. În comparaţie cu aceasta, carnea de păstrav de Gilău este cu mult mai sănătoasă. Studiile ştiinţifice evidenţiază meritele cărnii de peşte. Este o excelentă sursă de proteine, fiind totodată, mult mai slabă în lipide. Carnea de peşte este un aliat preţios al curelor de slăbire şi previne bolile cardio-vasculare. Conţinutul în minerale este, de asemenea, apreciabil, mai ales în fier, fosfor, zinc, cupru, calciu, dar şi în oligoelemente, precum flor, seleniu, cobalt şi mangan. Are toată gama vitaminelor B. În timpul sarcinii, contribuie la buna dezvoltare a masei cerebrale a fătului, iar beneficiile acestui consum se prelungesc de-a lungul întregii copilării. (Agerpres)