Agricultura ecologica, o solutie pentru micii fermieri

Politica Agricolă Comună a Comisiei Europene menţionează susţinerea agriculturii şi a mediului înconjurător ca fiind un obiectiv strategic cheie şi Comisia crede că agricultura ecologică contribuie şi poate contribui la atingerea acestui obiectiv. Comisia s-a angajat să susţină scopurile agriculturii ecologice, inclusiv protecţia mediului înconjurător şi dezvoltarea rurală. Calitatea înaltă a produselor pe care le creează acest sector recomandă agricultura ecologică pentru susţinerea CE.
In primii 2 ani de la aderare Romania a pierdut sume considerabile din partea U.E. In Grecia pentru un hectar cultivat in sistem ecologia fermierul primeste 600 euro. Daca Romaniei s-ar fi acordat 300 de euro pe hectar in anii 2007 si 2008, fermierii ecologici ar fi incasat pe cele peste 200 000 ha cca. 120 milioane euro, insa cu siguranta ca suprafata exlpoatata in sistem ecologic s-ar fi dublat pana in prezent.

De aceea, in anul 2008, a luat fiinta Asociatia Operatorilor din Agricultura Ecologica BIO ROMANIA, organizatie care are menirea de a lupta spre a dezvolta acest concept si de a promova agricultura ecologica.

Asociaţia Bio România s-a dorit a fi o asociaţie interprofesională, care să reprezinte şi să armonizeze interesele întregii filiere din agricultura ecologică românească. Dintre membrii fondatori, cu reprezentativitate la nivel naţional, amintim: Asociaţia Bioterra, prima asociaţie de profil cu peste 10 ani de activitate în domeniu, care are peste 3000 de membri, alte asociaţii precum: Biocoop Sibiu şi Escarprod (peste 300 de membri), societăţi comerciale care deţin o pondere importantă în exportul produselor agricole româneşti, certificate ecologic, EcoMarket Transilvania, comercianţi în domeniul – Naturalia Impex, Shalom BioFood, persoane şi personalităţi care şi-au adus contribuţia la promovarea acestui nobil mod de producţie agricolă – Prof. Petre Popacostea, Primar Nagy Miklos, Primar Pandea Nicolae, Lector Universitar Giuliano Tevi etc. Nu în ultimul rând, credinţa şi speranţele izbândei acestui proiect în România se leagă şi de faptul că încă de la începutul demersurilor grupului de iniţiativă, am fost sprijiniţi de Mitropolia Ardealului, prin implicarea directă a Înalt Prea Sfinţitului Laurenţiu, care este membră fondatoare a Asociaţiei Bio România.

În data de 03 Iulie 2008, au fost semnate documentele de constituire ale Asociaţiei la Sediul Mitropoliei Ardealului din Sibiu, ocazie cu care am adoptat “Declaraţia de la Sibiu”, în care sunt expuse obiectivele majore ale Bio România şi pe care o anexăm prezentei.

Ramânând consecvenţi obiectivelor asumate, am iniţiat câteva proiecte pe care dorim să le lansăm în cadrul Conferinţei din 06 Februarie 2009, de la Sibiu. Avem convingerea că aceste proiecte împlinesc şi viziunea Dumneavoastră despre o alimentaţie sănătoasă, despre o dezvoltare durabilă a mediului rural românesc, în special transformarea numeroaselor gospodării agricole de subzistenţă în mici ferme moderne şi rentabile. Este o necesitate atragerea fondurilor europene şi în acest domeniu de “Agricultură ecologică”. Păstrarea bio-diversităţii prin practicile agricole, sunt subvenţionate prin Pachetul 4, din cadrul măsurii de agro – mediu.

Din păcate, această măsura prin care se acordă 130 Euro /ha, nu a fost cunoscută nici de fermierii din agricultura convenţională, care ar fi dorit să folosească în tehnologie îngrăşămintele verzi, dar nici de fermierii certificaţi ecologic, care o aplică încă de la începutul perioadei de conversie către modulul de producţie ecologic.

Vă prezentăm în continuare câteva dintre proiectele noastre care au nevoie de sprijinul tuturor pentru a putea fi implementate:

„Solar pentru producerea legumelor în sistem ecologic”. Acest proiect tip vizează :

a) proprietarii de pensiuni agroturistice.
b) proprietarii gospodăriilor de subzistenţă care deţin o suprafaţă de minim 500m2 de teren.
c) şcolile şi bisericile din spaţiul rural.

Costul va fi de aproximativ 10.000 € pentru un modul de 500m2, cu folie izolantă

garantată minim 5 ani şi sistem de fertirigare, care asigură o producţie de exemplu la tomate în sistem ecologic de 300 t / ha, adică într-un solar de 500m2 se pot obţine 15.000 kg / de roşii sezon.

Modulul de 500 m2 este format din 2 tronsoane cu dimensiunile 8 m lăţime x 30 m lungime, acest fapt va permite o rotaţie a culturilor şi o asortimentare a legumelor, astfel încât prevenirea bolilor şi dăunătorilor să fie maximă.

Tehnologia legumelor în sistem ecologic solicită o manoperă mai mare şi imput-uri mai reduse, exact condiţiile de care dispun gospodăriile de subzistenţă.

În comuna Ştefan Cel Mare din judeţul Călăraşi în parteneriat cu Primăria comunei (membru fondator al Asociaţiei) dorim să infiinţăm prima cooperativă agricolă producătoare de legume ecologice care să preia, să sorteze, să ambaleze şi să distribuie pentru supermarket-uri legume ecologice. Cererea în aceste reţele de magazine este foarte mare şi din calculele făcute, preţurile legumelor ecologice româneşti vor fi comparabile cu preţurile legumelor „convenţionale” importate.

Din analizele făcute soluţia financiară ideală pentru implementarea acestor module de 500 mp de solarii în sistem ecologic pentru gospodării de subzistenţă este aceea de obţinere a unui împrumut cu dobânda de 5 % prin „Programul Fermierului”.

Prin ordinul 430/2008 cu modificăriile ulterioare acest tip de investiţie nu era eligibil.

Cunoscând preocuparea autoritatilor pentru transformarea gospodăriilor de subzistenţă în microferme rentabile, care să asigure şi o dezvoltare durabilă a satului românesc, solicitam ca producţia legumelor in sistem ecologic, sa fie una prioritara si acest domeniu să fie adăugat acelor activităţi agricole care pot beneficia de prevederile legii 231/2005 – Programul Fermierului , care a fost iniţiat de A.N.C.A. încă din octombrie 2004.

Datorită formalităţiilor, avizelor şi autorizaţiilor necesare unei construcţii nu este rentabil ca beneficiarul acestui proiect tip să solicite cofinanţarea din fondurile europene.

Din acest motiv acest tip de proiect trebuie să fie eligibil prin „Programul Fermierul” şi este nevoie să fie inclus în anexa 2 - Tipuri de investiţii care nu beneficiază de finanţarea

din fonduri europene acordate în baza legii 231/2005.

În cazul investiţiilor în solarii ce produc legume în sistem ecologic de peste 1500 mp, se poate solicita cofinanţare din fonduri europene, mărimea investiţiei, corelată cu producţia obţinută justifică, costurile specifice suplimetare impuse de legislaţia în vigoare. Pe acelaşi principiu al proiectelor tip având ca obiectiv transformarea gospodariilor de subzistenţă în microferme rentabile, şi în armonie cu mediul înconjurator, Asociaţia noastră analizează şi a altor proiecte similare cum ar fi:

* Microlivadă ecologică
* Microfermă vaci de lapte in sistem ecologic
* Fermă de găini ouătoare în sistem ecologic
* Fermă de pui de carne în sistem ecologic
* Stupină în sistem ecologic.

Dorinţa operatorilor ecologici din România este ca toate aceste activităţi să beneficieze cu prioritate de toate formele de sprijin pe care Ministerul Agriculturii le are în vedere.

Apreciem şi noi preocupările Guvernului în ceea ce priveşte contracararea efectelor crizei economice. Suntem de acord cu propunerea de a sprijinii financiar cu 400 RON / ha, achiziţionarea îngrăşamintelor chimice, dar să poată beneficia şi fermierii certificaţi în sistemul de agricultură ecologică, ce deţin o suprafaţă de peste 220.000 ha, prin achiziţionare de îngrăşăminte admise în agricultura ecologică.

Unul din obiectivele majore ale Asociaţiei Bio România, menţionat în Statutul Asociaţiei şi în “Declaraţia de la Sibiu”, a fost acela de a fi un partener de dialog activ şi constructiv cu autorităţile competente ale Statului.

Pentru realizarea acestui obiectiv, am organizat Conferinţa de la Sibiu, cu sprijinul Mitropoliei Ardealului, la finalul careia vom putea constitui grupul de lucru care va contribui la elaborarea Planului naţional de dezvoltare a agriculturii ecologice.

Din acest motiv, dorinţa noastră este să avem alături de noi la această conferinţă reprezentanţii Ministerului Agriculturii, şi reprezentanţii Ministerelor: Mediului, Sănătăţii, Educaţiei, Finanţelor, Autorităţii de Protecţie a Consumatorilor, A.N.S.V.A. etc, Academiei Române, A.SA.S., Universităţi Agricole, Univerităţii Ecologice din Bucureşti, Ambasadelor şi Consulatelor, O.N.G.-uri din domeniile conexe, operatorii ecologici de pe toată filiera de produs precum si opinia publica.

În pauza dintre cele 2 sesiuni, vom organiza o conferinţă de presă şi o prezentare cu degustare a produselor ecologice româneşti.