Ajutaţi la prevenirea compactării solului cu utilajele din gama Challenger

Există patru tipuri frecvente de compactare a solului şi mai multe metode ce pot fi utilizate pentru combaterea lor – de la soluţii naturale la cele mecanice.

Lăsăm natura să îşi urmeze cursul
În condiţii favorabile, natura poate inversa, într-o anumită măsură, efectele compactării solului. Ciclurile de umed şi uscat, îngheţ şi dezgheţ pot diminua efectul de compactare, deşi nu într-un mod foarte eficient. În plus, nu ne putem baza pe faptul că natura ne va oferi aceste cicluri în fiecare an. Chiar dacă acest lucru ar fi posibil, procesul reversibil poate dura mai mult de patru ani – chiar mai mult, în cazul în care compactarea s-a produs în cursul acestei perioade.

Trifoiul şi în special lucerna, dezvoltă rădăcini groase care penetrează adânc în profilul solului pentru a ajuta la afânarea solului şi pentru a mări capacitatea de menţinere a apei şi nutrienţilor. Odată ce culturile au fost semănate, necesitatea unor operaţiuni suplimentare în teren este practic eliminată, reducând astfel dramatic trecerile ulterioare ale utilajelor. În consecinţă, structura solului are mai mult timp să se refacă singură pe cale naturală. După recoltare, reziduurile culturilor sunt integrate pentru a adăuga materie organică prin zona rădăcinilor.

Tipurile de compactare includ:

• Compactarea de suprafaţă – cauzată de presiunea solului exercitată de anvelopele tractoarelor, remorcilor, combinelor şi utilajele accesorii
• Compactarea de tip şleau – se produce în cazul tractoarelor prevăzute cu roţi duble sau triple
• Compactarea de profunzime – provocată de sarcinile mari pe osie
• Compactarea prin patinare – trenajul suprafeţei prin patinarea roţilor

Adâncime de arat variabilă
Atunci când solul a fost arat mai mulţi ani la rând la aceeaşi adâncime, în locul în care utilajul accesoriu a străpuns solul se formează un strat compactat. Pentru a evita crearea acestui strat format prin tasare, încercaţi să cultivaţi mai adânc – alegeţi însă un an secetos, deoarece stratul compactat este mai uşor de sfărâmat. Ulterior, variaţi adâncimea aratului.

Este disponibilă o gamă de modele de adâncitoare de brazdă, cu instrumente de secerare de tip cuţit la capătul picioarelor drepte sau curbate. Fiecare picior are nevoie între 20 şi 30 cp pentru efectuarea unui arat adânc, fiind recomandat, în general, ca adâncimea brazdei să fie cu 50% mai adâncă decât stratul format prin tasare. Pentru o sfărâmare cât mai eficientă, distanţa între picioare trebuie să fie egală cu adâncimea aratului.

Arat de prescriere
Imediat după identificarea zonelor cu probleme, câmpurile pot fi arate individual pentru a elimina compactarea. Perioada cea mai bună pentru efectuarea acestei operaţii este toamna devreme, când, de obicei, solul este îndeajuns de uscat şi, prin urmare, mai uşor de sfărâmat. Acolo unde suprafaţa solului – în jur de 200-250 mm – este compactată, această operaţie poate fi efectuată cu ajutorul unui plug cu cuţite sau al unui plug cu cormană. De asemenea, aceasta poate reprezenta o opţiune costisitoare, având în vedere limitările legate de randamentul culturii, impuse prin compactare.

Solurile sensibile nu pot fi sfărâmate cu uşurinţă iar procesul de adăugare a materiei organice în vederea modificării structurii solului este atât un proces costisitor cât şi unul de lungă durată. Cea mai bună abordare pentru a reface structura solului şi pentru a preveni pe viitor acumularea compactării o reprezintă acţiunea de rectificare agresivă.

Rotirea culturilor
Câmpurile aflate în rotaţie, care includ culturi de trifoi, iarbă sau lucernă, sunt în general mai puţin expuse la compactare decât cele care nu sunt rotite.


Descarcă revista Serious Machinery