Bogdan Mănoiu: Cea mai mare provocare pentru România o constituie asigurarea unei finanţări consistente pentru Politica Agricolă Comună

Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), ministrul Bogdan Mănoiu, a participat joi, 5 mai, la dezbaterea „Nou-veniţii" UE cântăresc costurile şi beneficiile, organizată la Palatul Parlamentului de către Platforma Europeană de Dezvoltare, în parteneriat cu DAE şi Institutul European din România.

Cu acest prilej, Bogdan Mănoiu a subliniat că, în contextul dezbaterilor actuale la nivel european cu privire la viitoarea perspectivă bugetară, „pentru România este vital să îşi păstreze în continuare statutul de beneficiar net al fondurilor europene, pentru a recupera decalajele faţă de statele mai dezvoltate ale Uniunii şi pentru a se înscrie în trendurile de dezvoltare care se creionează în acest moment la nivelul UE".

„Cea mai mare provocare pentru România, pentru viitor, o constituie asigurarea ca, în viitoarea perspectivă bugetară a UE, finanţarea celor două politici (PAC şi Politica de Coeziune-n.r.) să fie foarte consistentă", a spus ministrul Mănoiu.
Totodată, Bogdan Mănoiu a vorbit despre contextul european actual, şi implicit de măsurile şi politicile adoptate de UE ca urmare a crizei economice: „De la declanşarea crizei economice şi financiare a cărei origine este fixată la mijlocul anului 2008, statele europene s-au concentrat pe două mari direcţii, şi anume pe definirea politicilor care să permită evitarea pe viitor a unor crize de asemenea anvergură şi de asemenea pe reînscrierea economiei europene pe un făgaş sustenabil şi durabil", a adăugat şeful DAE, amintind în acest context acţiunile de consolidare a Pactului de Stabilitate şi Creştere, în sensul asigurării unei creşteri economice durabile şi a unei rate ridicate a ocupării forţei de muncă.

El a amintit despre angajamentul liderilor europeni de a adopta, cu prilejul Consiliului European din iulie, Pachetul legislativ privind guvernanţa economică, care se referă la întărirea supravegherii financiare a statelor membre, cu obiectivul de a se asigura că politicile şi conduita statelor în materie fiscal-bugetară este responsabilă şi se înscrie în coordonatele Maastricht.

„Având în vedere amploarea crizei economice, liderii europeni au considerat necesar să-şi asume un plus de ambiţie în privinţa coordonării politicilor economice. Aşa a luat naştere Pactul Euro plus, denumit iniţial Pactul pentru Competitivitate. Acesta vizează un exerciţiu pe care statele membre ale zonei euro şi 6 state care nu au aderat încă la moneda comună, între care România, trebuie să-l conducă în materie de coordonare a politicilor economice", a precizat Mănoiu.

El a menţionat că „Guvernul României s-a situat în avangarda acestui exerciţiu, a înţeles foarte bine premisele pe care se fondează şi provocările cărora le răspunde această iniţiativă, astfel încât cu prilejul Consiliului European din martie, România s-a declarat parte la Pact".

„Pactul în sine reprezintă un set de măsuri politice naţionale care trebuie adoptate şi puse în aplicare într-un interval de 12 luni, începând cu martie 2011, pe un număr de patru obiective: promovarea competitivităţii, promovarea ocupării forţei de muncă, consolidarea finanţelor publice şi consolidarea stabilităţii financiare", a explicat şeful DAE.

De asemenea, ministrul Bogdan Mănoiu a reamintit că la sfârşitul săptămânii trecute, Guvernul a aprobat Programul Naţional de Reformă, care reprezintă translatarea la nivel naţional a celor cinci obiective majore ale Strategiei Europa 2020: ocuparea forţei de muncă, finanţarea cercetării şi dezvoltării, combaterea schimbărilor climatice şi măsuri în materie de energie, reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar, precum şi combaterea sărăciei.

În finalul intervenţiei sale, Bogdan Mănoiu a precizat: „Am dorit să creionez în câteva cuvinte coordonatele contextului în care ne aflăm la nivel european pentru că de conştientizarea provocărilor care există la nivel european, de conştientizarea trendurilor care se manifestă, depinde succesul promovării intereselor noastre naţionale. Acestea fac parte dintr-o listă mai lungă de elemente pe care trebuie să le avem în vedere atunci când concepem şi promovăm mandatele noastre de negociere la nivelul UE".

Dezbaterea „Nou-veniţii" UE cântăresc costurile şi beneficiile a reprezentat un "follow-up" al mesei rotunde la nivel înalt organizată pe acest subiect la Bruxelles în 29 martie 2011, la care au participat oficiali ai Comisiei Europene (COM), membri ai Parlamentului European, reprezentanţi ai mediului academic şi de cercetare, ai societăţii civile şi mass-media, atât din România, cât şi din alte state membre ale UE.

Printre participanţii dezbaterii de la Bucureşti s-au numărat Daniel Dăianu - Preşedintele Platformei Europeană de Dezvoltare, Leonard Orban - Consilier prezidenţial pentru afaceri europene, Titus Corlăţean - Preşedintele Comisiei pentru Politică Externă a Senatului, Korodi Attila - Preşedintele Comisiei de Politică Externă a Camerei Deputaţilor, Valeriu Tabără - Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Marian Tutilescu - Şef al Departamentului Schengen din MAI.