Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Comunica experienta
AgroRomania.ro


Email Facebook

Bucureşti: Târg naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, pe 27-19 august la ASAS


Vinete, roşii, cepe, gogoşari, ardei capia, dar şi ardei graşi, morcovi, ciuperci, păstârnac, toate legumele şi-au dat întâlnire pe aleile parcului Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". De ce acolo? Pentru că este unicul loc unde, sâmbăta, se pregăteşte, direct în natură, pe foc de lemne, cea mai grozavă zacuscă ce va fi savurata la iarnă de către toate familiile care doresc o zacuscă tradiţională oltenească.

De altfel, zacusca va fi 100% oltenească fiind preparată de Floarea Vasile din satul Scărişoara, judeţul Olt, iar toate legumele ce vor intra la ceaun provin din gospodăria familiei Vasile, produse pe care bucureştenii le cumpără de săptămâni bune numai de la "Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale" de la Agronomie.

Cuvântul zacuscă este de origine slavă (закуска, zakuska), la origine având înţelesul de "gustare" sau "aperitiv". Rădăcina slavă a cuvântului (кус, kus) înseamnă gustos, delicios.

Pentru cei care nu se mulţumesc doar cu aroma celei cumpărate, familia Vasile va face un ceaun cu 20 de kilograme de zacuscă. Pe un ţest ce va ţine bună companie ceaunului, doamna Floarea Vasile va pune şi de o pâine caldă, frumos rumenită.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Afaceri la Cheie - GHID PRACTIC - Cultivarea legumelor in sistem ecologic


Afacere pe timp de criza Castiga 27 500 euro an din cultivarea legumelor ecologice A produce legume in sistem de agricultura ecologica a practica agricultura ecologica inseamna inainte de toate a produce SANATATE Indiferent ce tip de om de afaceri sunteti exclusiv pragmatic sau preocupat si de caracterul benefic al produselor sale ...

Oferta Speciala
valabila 48h



"Este adevărat că există numeroase sortimente de zacuscă şi pe piaţă, dar când începem să citim etichetele realizăm că printre ingrediente nu sunt întotdeauna doar produsele naturale ale toamnei. Iar gustul nu va fi niciodată la fel! Cunoscuta mâncare de legume are o istorie de peste trei secole în România. Este un preparat întâlnit pretutindeni în Balcani. Este pusă pe masă şi de turci, de bulgari sau de greci. Specialiştii în gastronomie tradiţională spun că acest preparat a fost inventat din nevoia de a avea provizii în cămară pentru iarnă. Astăzi sunt sute de reţete de zacuscă, în funcţie de ingredientele folosite. În general, fiecare gospodină are o reţetă proprie cu ajutorul căreia îşi încântă familia. Dar, vă spun, cea mai bună zacuscă este cea pregătită la iarbă verde. Astfel gustul este garantat şi munca pare mai uşoară!", spune doamna Floarea Vasile.

Din Bucovina, Moldova, Muntenia, gospodinele vă vor oferi, fiecare după reţeta locului, o gamă diversificată de zacuscă, simplă sau cu ciuperci şi peşte.

"Am convingerea că, pentru fiecare dintre noi, orice anotimp vine cu pofte, vine cu dorinţe culinare specifice vremii, obiceiurilor, culorilor şi întâmplărilor ce însoţesc fiecare nou ciclu temporal. De exemplu, în iulie ţi-e deja poftă de pepenii din august. Prin februarie jinduieşti la explozia de verdeţuri şi alte treburi proaspete din martie şi aprilie. Şi tot aşa. Vă provoc, aici, la târgul acesta al produselor cu adevărat tradiţionale, să ne gândim împreună, în glumă, la lucruri serioase. De ce vă e vouă poftă toamna? Ce e musai să pregătiţi măcar o dată pe an, când încep zilele să se scurteze şi se coc nucile proaspete? Aveţi vreo mâncare pe care s-o ridicaţi la rang de...legendă a toamnei? Dacă da, spuneţine-o! Vă vom aduce-o gata pregătită de una din gospodinele noastre şi veţi şi primi un premiu surpriză dacă se nimereşte ca niciuna dintre ele să nu o cunoască", a precizat Daniela Popa, manager Media Link Business.

Din Bucovina, de la Văratic, Anca Corduban vine cu primele murături din producţia pe 2010, de castraveţi,de gogonele-roşii asortate (cu mere, struguri, păstăi), dar şi cu dulceaţă de cireşe negre şi de nuci verzi. La acestea se adaugă cele din petale de trandafir, de cireşe negre amare, de căpşune, de zmeură, de caise, de prune,toate făcute cu multa migală după reţete rămase din străbuni, păstrate de măicuţele de la Văratec. Tot de la ele, Anca Corduban a prins şi reţeta de zacuscă pe care o va aduce la această nouă ediţie a târgului.

Societatea "SICILIANA" din Şimleu Silvaniei, recunoscută pentru produsele tradiţionale ardeleneşti Cordiş, a dorit să se alăture producătorilor care îşi vor prezenta, sâmbătă şi duminică, oferta bucureştenilor la noua ediţie a "Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale" organizat în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti".

"Siciliana, în peste 10 ani de activitate, a urmărit să integreze în tranziţia societăţii româneşti aceste tradiţii care tind să fie uitate. În ultimii 3 ani, odată cu creşterea sensibilităţii consumatorilor noştrii care s-au orientat din nou către produsele tradiţionale, în detrimentul produselor cu conservanţi, obţinute prin metode artificiale, am reuşit să dezvoltăm un portofoliu de 15 produse tradiţionale de bază, binecunoscute, apreciate şi din ce în ce mai cerute de consumatorii noştri care cresc în mod constant" – spune Florin Cordiş.

Ţuica de Morăreşti, produsă de familia Buzdugan din comuna Morăreşti, judeţul Argeş, este unul dintre produsele noi ale târgului, cerută de altfel de mulţi bucureşteni care o preferă horincii, palincii sau rachiului. Familia Buzdugan are, de altfel, tradiţie de mai multe generaţii în prepararea ţuicii argeşene. Din anul 1990 familia Buzdugan dezvoltă activitatea într-o manieră modernă, dar păstrând caracterul tradiţional al distilăriei în cadrul SC Agroforest International Company SRL. Ţuica este obţinută din borhot de prune obţinut din prunele din livada proprie. Soiurile de prune folosite sunt Gras Românesc, Anna Spat, Tuleu Gras, Stanlei. Când în plantaţii prunele sunt coapte se culeg şi se depozitează în vase confecţionate din doage de lemn de stejar. După ce prunele sunt depozitate în vase, sunt lăsate la fermentat. Fermentaţia este gata în momentul în care deasupra vasului se formează o crustă tare care nu permite intrarea aerului în interioul borhotului, iar musculiţele beţive - Drosophila melanogaster - sunt moarte, nu mai zboară la partea superioară a vasului. Despre ce fac, în continuare, prunele fermentate din butiile familiei Buzdugan, cel mai bine povesteşte un ţoi de ţuică de Argeş.

Carnea de berbecuţ este o altă noutate a acestei ediţii. Pentru bucureşteni, aceasta este adusă tocmai din comuna Silistaru, Brăila, de un producător şi crescător de oi care va aduce, pe lângă pastramă şi alte preparate delicioase, pentru că este o carne sănătoasă, ce e bine să fie oricând pe masă.

În ceea ce priveşte oferta de vinuri, aceasta este, ca de obicei, variată şi de calitate.

Domeniile Dealul Mare şi Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească cu o experienţă de peste 50 de ani în producerea vinurilor albe şi roşii, va prezenta o bogată ofertă de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, Sauvignon, Pinot griş, Fetească albă, Fetească regală, Riesling. La aceastea se adaugă şi un vin ecologic ce a făcut deja deliciul cumpărătorilor la ediţiile anterioare ale Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale.

Din Palanca, Mihai şi Ionela Păliştean vor aduce bucureştenilor păstrăv din păstrăvăria proprie pe care îi vor oferi prăjit şi afumat, cu mujdei de usturoi şi pâine pe vatră. Tot de la familia Păliştean, bucureştenii vor cumpăra marinată de păstrăv, pâine făcută pe vatră, dulcuri de casă.

Din Maramureş, Rodica Ţiplea va aduce sarmale cu păsat, prăjituri de post, sarmale de post, dar va prepara, pentru clienţii fideli, tradiţionala placintă cu urdă.

Maramureşencele ne aduc deja binecunoscutele lor prăjituri tradiţionale - foi cu mere, prăjitură caramel, cu nucă de cocos, doboş, bezele Sarah Bernhardt, salam de biscuiţi, prăjitură cu mac, dar şi alte surprize.

Moldovenii din Suceava vor aduce gustosul Cozonac Bujor, fabricat, din 2006, de societatea comercială Cozonac Bujor SRL, cu produse de calitate ridicată datorită ingredientelor 100 la sută naturale. Cozonacul Bujor şi-a dezvoltat şi propria identitate vizuală sub care activează şi în prezent, punând deosebit accent şi pe componenta de promovare a afacerii. Totodată, Cozonac Bujor a devenit marcă înregistrată pe teritoriul României.

Produse tradiţionale tătăreşti - Suberek, Pide şi Baclava - vor fi aduse la "Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale" de Lucia Irescu, din Medgidia.

Tot de la producătorii din Maramureş, bucureştenii pot cumpăra miere, fagure, propolis, dar şi dulceţuri şi siropuri naturale preparate în casă. Producătorii aduc mierea de salcâm, una dintre cele mai premiate produse româneşti pe plan internaţional, de mană, de rapiţă, zmeur, floarea soarelui, de tei, de castan.

Din Călăraşi, de la Ştefăneşti, producătorii aduc brânză şi iaurt din lapte nepasteurizat de capră, unul dintre cele mai sănătoase produse, după cum ne sigură şi Mihai Ciocan distribuitor de produse bio din Bucureşti, prin magazinele UNGRA.

Sucurile naturale de mere de la "Vital", un produs din Ardeal, de la Bacia, (Hunedoara) vor fi prezente şi la această ediţie a Târgului.

O gamă largă de sortimente de brânză ne va aduce, şi de această dată, Ion Poponeci din Şirnia, Gheorghe Dorin Trişcă tot din Fundata, judeţul Braşov şi alţi producători.

Şi de la Bran familia Sparghez aduce o telemea nouă şi una veche, dar mai ales o branză de burduf care dacă o guşti sigur te reîntorci să o regăseşti la micul dejun sau la cină, fie într-o roşie, fie într-un ardei gras sau cu mămăliguţă pentru ca sa fim sănătoşi şi să ne bucurăm de natura neexplotată şi neexplorată a munţilor Carpaţi.

Kurtos Kolac-ul, cu nucă multă şi zahăr caramel sunt dulciuri ce încantă, şi la această ediţie, atât copiii cât şi adulţii.

Producatorii din Prahova aduc mierea de salcâm, una dintre cele mai premiate produse româneşti pe plan internaţional, de mană, de rapiţă, zmeur, floarea soarelui, de tei, de castan.

Produsele APIDERMIN de la Complexul Apicol VECESLAV HARNAJ, apreciate la nivel internaţional, vor fi prezente, pentru prima dată la această ediţie a târgului de la Agronomie. APIDERMIN CREMA PENTRU FATA CU LAPTISOR DE MATCA, APITEN EMULSIE ANTIRID CU LAPTISOR DE MATCA, FLORAMIN CREMA PENTRU FATA CU MIERE DE ALBINE, toate sunt recomandate pentru îngrijirea tenului.

Doina şi Marius Bratu, producători de săpun natural handmade fabricat exclusiv din ingrediente naturale (uleiuri vegetale de măsline, palmier, cocos, floarea soarelui, sâmburi de struguri)vor fi, din nou, prezenţi, de vineri până duminica, pe aleile de la Agronomie, o ocazie pe care nu trebuie sa o rataţi datorită preţurilor promoţionale.

"Plantele utilizate în compoziţia săpunului sunt de provenienţă autohtona: galbenele, musetel, salvie, menta, urzica, catina. De asemenea, mierea si propolisul sunt din stupina proprie a familiei, utilizarea lor în compozitia acestor produse dând valoare adaugata. Uleiurile esentiale folosite sunt achizitionate de la firma Terpena din Orastie, unul din putinii producatori autohtoni de uleiuri esentiale (ex: menta, salvie, lamâie, lavanda). Singurele produse de provenienta externa sunt o parte din uleiurile vegetale folosite (masline, palmier, cocos) uleiuri fara de care nu poate rezulta un produs de calitate", spune Doina Bratu.

Vitrina Magică a Dr. Doc. Mircea Ciuhrii va prezenta şi la cea de a XIII-a ediţie a "Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale" peste 33 de produse obţinute din insecte. Cele 33 de produse, care fac parte din doua mari game de produse,"Fly-Fly" şi "Noblesse", despre care putem spune ca reprezintă o premieră mondială sunt comercializate de Societatea "La Vitrine Magique".

Partea livrescă a târgului o veţi regăsi în expoziţia realizată de "Asociaţia Ospeţia din România - tradiţie şi evoluţie". Ion C. Rogojanu, preşedintele asociaţiei, ne prezintă cărţi de bucate, gravuri cu subiecte gastronomice, meniuri realizate de unii pictori şi ustensile de bucătărie. Expoziţia face parte dintr-o serie de activităţi pe care le realizează "Ospeţia din România".

"Încercăm să păstrăm tradiţiile româneşti şi vechile meserii din aşa-zisul domeniu al bucătărelii", ne-a spus Ion C. Rogojanu. Alături de el vor fi anticar recunoscuţi care vor veni cu colecţii de cărţi de bucate româneşti şi câteva caiete de reţete. De asemenea, ne vor îmbia cu litografiile, gravurile cu subiectul meseriilor, meniuri, ghiduri, dar şi obiecte folosite în bucătărie, cum ar fi formele de făcut mucenici, sifoane, solniţe, aparat de zdrobit cartofii, obiecte vechi care sunt o adevărate încâtare pentru cei ce doresc sa fie "mici boieri" ai secolului XXI.

Ion Constantin Chirea, actorul ventriloc a cărui voce uluitoare a dat viaţă, cu zeci de ani în urmă, celebrei păpuşi de lemn Aschiuţă, îi va antrena, din nou, pe copii într-un concurs despre cum să mănânce sănătos -"Hrana sănătoasă". De altfel, sâmbătă şi duminică dimineaţă, între orele 10-12, copiilor care îşi aduc părinţii la Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale le va fi pusă, gratuit, la dispoziţie pentru a degusta din produsele naturale oferite gratuit de familia Vasile din Scărişoara.

Gălăţenii ne vor răcori şi în acest week-end cu bragă, berea KlaussWies şi Poll de la Martens. Tot de la Martens, din Galaţi, vine şi berea fără alcool pentru şoferi.

Evenimentul se desfăşoară în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti, în perioada 27-29 august 2010 (vineri-duminică), între orele 9 şi 18. Intrarea este liberă!

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!

Votati articolul

Rating:
Nota: 5 din 1 voturi

Articole conexe:

Comentarii
Comentarii0 comentarii




Ultima ora

Rentrop ∧ Straton
Newsletter gratuit
Idei de afaceri pentru 2020. 7 exemple insotite de Planul de Afaceri

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "Idei de afaceri pentru 2020. 7 exemple insotite de Planul de Afaceri".



Forum
blaga felician spune: am avut un smochin in curte-am mancat smochine anul trecut ,din primavera au aparut smochine noi si frunze De doua luni frunzele au inceput sa se usuce si fructele si ele Ce s-a intamplat? Ce sa...
04 Sep. 2019 17:39:28
Raspunde la intrebare
Victor Gh Banța spune: În privința comasării terenurilor, cred că trebuie luată în calcul istoricitatea fenomenului : au mai fost comasate numai că-n forma CAP-urilor proprietarul terenului nu avea niciun drept de...
21 Aug. 2019 22:13:22
Raspunde la intrebare
Rubrica meteo

Formatiune de rod la mar care se prezinta sub forma unei structurib ramificate cu muguri de rod, iar ...

Udare suplimentara cu apa a plantelor agricole ...
Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton
 
 

Raport Special GRATUIT

Idei de afaceri pentru 2020. 7 exemple insotite de Planul de Afaceri


Adauga mai jos adresa ta de mail si vei primi raportul special gratuit "Idei de afaceri pentru 2020. 7 exemple insotite de Planul de Afaceri" impreuna cu cele mai noi stiri si informatii din agricultura.

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016