Ce sunt organismele modificate genetic şi alimentele obţinute din organisme modificate genetic?

Organismele modificate genetic (OMG) sunt organisme în care materialul genetic a fost modificat (ADN), într-un mod care nu se produce prin mecanisme naturale („tehnologii moderne”, „tehnologie genetica”, „tehnologie de recombinare a ADN”, „inginerie genetica”). Gene individuale, selectate datorita calitatilor lor, sunt transferate de la un organism la altul, chiar si între specii diferite. In cazul plantelor, crearea de plante modificate geneticare ca scop obtinerea si cultivarea unor soiuri sau hibrizi cu rezistenta la factori precum atacul bolilor si daunatorilor, cu toleranta la seceta, la inghet si asa mai departe.


Plantele modificate genetic se produc si se comercializeaza pentru a aduce avantaje producatorului si consumatorului de alimente obtinute din OMG. Avantajele înseamna: preturi mai mici, beneficii mai mari privind durabilitatea si/sau valoarea nutritiva. Obiectivul initial a fost acela de protejare a culturilor, prin crearea rezistentei împotriva bolilor si daunatorilor la plante (insecte si virusuri), sau prin crearea unei mai bune tolerante la ierbicidele utilizate în agricultura.

Rezistenta împotriva insectelor s-a obtinut prin încorporarea în planta utilizata ca materie prima pentru alimente, a unei gene ce induce producerea unei toxine, gena prelevata de la un microorganism (Bacillus thuringiensis - BT). Aceasta toxina este utilizata de mult timp ca un insecticid conventional în agricultura, fiind netoxic pentru consumul uman.

Culturile MG care produc permanent aceasta toxina, s-au dovedit a avea nevoie de cantitati mult mai mici de alte insecticide, folosite pentru situatii specifice, când presiunea unor populatii mari de daunatori este mare.

Rezistenta împotriva virusurilor se obtine prin introducerea de gene de la anumite virusuri care provoaca bolile plantelor. Cresterea rezistentei împotriva virusurilor face plantele mai putin vulnerabile la boli cauzate de acestea, marind astfel productivitatea.

Toleranta la ierbicide se obtine prin introducerea unei gene de la o bacterie care manifesta rezistenta la unele ierbicide. În situatii în care a fost imperativa utilizarea ierbicidelor, cantitatile necesare de ierbicid au fost mult mai mici.

In privinta alimentelor obtinute din organisme modificate genetic, consumatorii considera, în general, ca alimentele traditionale, unele cu istorie de mii de ani, sunt sigure. Atunci când se realizeaza alimente noi, obtinute prin metode naturale, unele dintre caracteristicile cunoscute de la alimentele traditionale se modifica, în bine sau în rau. Autoritatile din domeniul controlului oficial al alimentului efectueaza curent analize de risc pentru alimentele traditionale. Este, desigur, nevoie de metode adecvate de analiza a riscului pentru alimentele noi.

Toata lumea este de acord ca sunt necesare metode specifice de analiza a riscului si de aceea au fost elaborate metode specifice, riguroase, pentru OMG si pentru alimentele noi, obtinute din OMG, în relatia lor cu sanatatea animalelor si a omului, precum si cu mediul. Asadar, evaluarea la punerea pe piata a alimentelor este foarte diferita în cazul alimentelor traditionale, fata de cele noi, obtinute din OMG.

In privinta riscurilor asupra sanatatii omului, prin evaluarea sigurantei alimentelor obtinute din OMG se au în vedere:
(a) efectele directe asupra sanatatii (toxicitate),
(b) tendintele de a provoca reactii alergice (alergenicitate);
(c) componentele specifice care ar putea avea proprietati nutritionale sau toxice;
(d) stabilitatea genelor inserate;
(e) efectele nutritionale asociate modificarii genetice;
(f) orice efecte nedorite ce ar putea rezulta prin transferul genetic.

IN DEZBATERE
În urma discutiilor teoretice care au acoperit o arie larga de aspecte, cele trei puncte principale de dezbatere cultivarea plantelor modificate genetic sunt: alergenicitatea, transferul genetic si transferul natural al genelor transferate artificial, la celelalte culturi.

Alergenicitatea: nu au fost evidentiate efecte alergice legate de alimentele noi (MG) comercializate pâna în prezent.

Transferul de gene din alimentele noi (MG) în organismul uman sau la bacterii aflate în intestinul uman: daca este posibil si, daca da, materialul genetic transferat poate afecta sanatatea oamenilor? Acest subiect este important îndeosebi pentru genele care induc rezistenta la substante chimice, în acest caz, la antibiotice, daca transferul de gene ar fi posibil. Cu toate ca probabilitatea acestui transfer este foarte mica, expertii Fondului pentru Alimentatie si Agricultura –FAO si expertii OMS au recomandat neutilizarea proceselor de transfer al genelor de rezistenta la antibiotice la noile OMG.

Transferul natural în culturi si amestecarea semintelor provenite din culturile naturale, cu cele din transfer genetic, ar putea afecta siguranta alimentelor. Acest risc este real si a fost demonstrat atunci când, urme de orez aprobat a fi utilizat doar pentru nutreturi, au fost decelate în produsele de orez pentru consum uman, obtinute din culturi care nu fusesera modificate genetic în mod voluntar, în SUA. S-au adoptat strategii nationale pentru reducerea mixarii, prin separarea clara a perimetrelor cu culturi (OMG si culturi conventionale).

În acest moment se pun la punct la nivel mondial detaliile pentru: monitorizarea post punere pe piata a OMG si alimentelor noi din OMG, supravegherea continua a sigurantei alimentelor obtinute din OMG.

CUM SE DERULEAZA O ANALIZA A RISCULUI PENTRU MEDIU?

Analizele de risc acopera atât un anumit OMG, cât si mediul care îl gazduieste. Procesul de analiza a riscului include evaluarea caracteristicilor OMG, efectele si stabilitatea sa în mediu, combinate cu caracteristicile ecologice ale mediului în care va fi introdus acest OMG. Analiza are în vedere si efectele neasteptate, ce ar putea rezulta în urma procesului de insertie genetica.

CE PROBLEME PRIVIND OMG PREOCUPA ÎN LEGATURA CU MEDIUL?

• abilitatea OMG de a „scapa” si, eventual, de a introduce gene noi în populatiile
  salbatice, naturale;
• persistenta genei în mediu, dupa recoltarea culturilor de plante MG;
• susceptibilitatea organismelor ne-tinta (ex.: insecte care nu sunt daunatoare) la proprietatile produsului modificat genetic;
• stabilitatea genelor;
• reducerea nedorita a gamei de alte plante, cu impact asupra biodiversitatii;
• utilizarea crescuta a substantelor chimice în agricultura.

Aspectele de siguranta a mediului legate de OMG variaza în functie de conditiile locale. Investigatiile au avut în vedere:
efectele negative potentiale asupra insectelor utile sau o inducere mai rapida a rezistentei unor insecte; potentialul de a genera noi patogeni ai plantelor; consecintele potential negative asupra biodiversitatii si vietii salbatice; scaderea practicilor foarte importante de rotare a culturilor; transferul rezistentei sau tolerantei crescute artificial la ierbicide de la OMG la alte plante, daunatoare.

Obtinerea de OMG diferite presupune utilizarea de gene diferite inserate si tehnici diferite de transfer genetic. Alimentele obtinute difera între ele si siguranta lor se analizeaza de la caz la caz, fara a putea emite generalitati despre siguranta tuturor alimentelor din OMG.

Alimentele noi din OMG care se comercializeaza în prezent pe piata mondiala au trecut faza analizelor de risc si nu prezinta riscuri pentru sanatatea populatiei. Nu exista înregistrate pâna în prezent informatii din care sa fi rezultat efecte negative asupra sanatatii omului, ca urmare a consumului de alimente din OMG, informatii provenind din foarte multe tari. Analiza continua a riscului, bazata pe principiile Codex Alimentarius si, acolo unde este cazul, monitorizarea post punere pe piata, trebuie sa stea la baza evaluarii sigurantei alimentelor obtinute din OMG.


Modurile în care autoritatile nationale au reglementat aceasta problema sunt diferite. În unele tari problema nu este acoperita cu reglementari. Tarile care au elaborat o legislatie se concentreaza mai ales pe analiza riscurilor pentru sanatatea consumatorilor. Tarile care au legislatie pentru alimente OMG acopera si OMG, în general, având în vedere atât sanatatea, problemele de mediu, cât si problema practica de control si de comert (posibilitatile de testare si cerintele privind etichetarea). Este evident ca aceasta problema este în evolutie continua.

ROMÂNIA – a adoptat legislatia UE în materie de OMG:

Hotarârea 256/2006 privind hrana pentru animale si alimentele modificate genetic – transpune Regulamentul 1829/2003 privind hrana pentru animale si alimentele modificate genetic.

Hotarârea 173/2006 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale obtinute din organisme modificate genetic – transpune Regulamentul 1830/2003 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale, obtinute din organisme modificate genetic.

Pe piata mondiala se afla acum toate cele trei tipuri de OMG pentru înfiintare de culturi de plante:
- rezistente la atacurile insectelor;
- rezistente la infectiile virale;
- cu toleranta crescuta la ierbicide.

Toate genele utilizate pentru aceste modificari provin de la microorganisme. Toate produsele obtinute din OMG aflate pe piata internationala au fost supuse unor analize a riscului. Analizele efectuate au fost foarte riguroase, au respectat principiile de baza privind sanatatea umana si mediul si nu au pus în evidenta riscuri pentru sanatatea omului.

Înca de la introducerea pe piata, pe la mijlocul anilor 90 a unui aliment OMG major (boabe de soia rezistente la ierbicide), s-a declansat si un interes crescând al politicienilor, activistilor si consumatorilor din Europa, mai ales, asupra subiectului. Pâna în acel moment, publicul nu era constient, în general, de potentialul acestor cercetari. Exista perceptia publica privind legatura dintre tehnologia moderna si crearea de specii noi.

Întrebarea cea mai frecventa a consumatorilor este: „ce am eu de câstigat din chestia asta?”. Când este vorba de medicamente, consumatorii accepta mult mai repede tehnologiile noi, considerându-le benefice pentru sanatate. În cazul primului produs MG introdus pe piata europeana, acesta nu parea sa aduca un beneficiu direct, vizibil, consumatorului (nu era mai ieftin, nu conferea o protectie directa, nu avea un gust mai bun). Potentialul semintelor de OMG de a duce la cresterea impresionanta a recoltelor/suprafata cultivata, ar fi dus la scaderea preturilor. Cu toate acestea, atentia publica s-a concentrat asupra riscului din ecuatia „risc / beneficiu”.

Încrederea consumatorilor europeni în alimentele de pe piata a fost afectata serios, în urma unor evenimente nedorite care s-au produs în a doua jumatate a anilor 90 nelegate însa de problema OMG si a alimentelor noi (vezi crizele dioxina, Encefalopatie Spongiforma Bovina, etc.). Acest lucru a avut impact asupra discutiilor despre acceptabilitatea alimentelor din OMG. Consumatorii au avut îndoieli chiar si asupra validitatii analizelor de risc (sanatate si mediu), concentrându-se asupra eventualelor efecte pe termen lung. Alte subiecte de dezbatere de catre organizatiile consumatorilor au fost: alergenicitatea si rezistenta la antibiotice. Temerile consumatorilor au afectat chiar discutiile privind necesitatea etichetarii alimentelor obtinute din OMG, dorind a se permite „alegerea bazata pe informatie”. În acelasi timp, s-a demonstrat practic ca este dificila detectarea urmelor de OMG în alimente: deci cantitatile foarte mici de OMG în alimente nu pot fi detectate adesea.

Unele state membre UE au impus bariere temporare pentru introducerea pe pietele lor a produselor provenite din culturi de plante modificate genetic, de exemplu semintele de rapita pentru ulei, modificate genetic. Comitetul stiintific a analizat si a concluzionat ca restrictiile impuse nu se justifica.

UE, prin organismele sale a impus legislatie referitoare la: trasabilitate, etichetare, procedurile de autorizare, monitorizare, supraveghere, testare, etc. Toate acestea au un singur scop: cresterea încrederii consumatorului.

Acest material utilizeaza un text de la Organizatia Mondiala a Sanatatii, pentru a oferi raspunsuri la întrebarile care se pun privind natura OMG si siguranta alimentelor ce contin OMG.