CE vrea reducerea poverii fiscale pe segmentul fortei de munca si inmultirea taxelor verzi

Doua studii publicate luni de catre Comisia Europeana arata cum politica de mediu poate contribui la cresterea economica prin intensificarea masurilor de protectie impotriva inundatiilor si prin tranzitia catre taxe mai ecologice. Unul dintre studii subliniaza beneficiile globale pe care le pot genera investitiile timpurii in sisteme de apararea impotriva inundatiilor, in vreme ce al doilea evidentiaza avantajele reducerii fiscalitatii pe segmental fortei de munca si redirectionarea care sectoarele care consuma resurse si polueaza.

„Realizarea de investitii in infrastructuri de protectie impotriva inundatiilor poate aduce beneficii globale economiei, in special daca se adopta solutii naturale, care sunt extrem de eficiente din punctul de vedere al costurilor.
 
De asemenea, reformele fiscale in domeniul mediului ar putea aproape dubla veniturile pe care le genereaza in prezent in trezoreriile nationale, cu efecte benefice pentru mediu si cu posibilitatea de a reduce sarcina fiscala asupra costului fortei de munca sau de a reduce deficitul. Acesta este un argument solid in favoarea abandonarii statu-quo-ului”, a declarat Comisarul European de Mediu, Janez Potočnik

Veniturile potentiale generate in acest fel variaza intre peste 1% din PIB pe an si putin peste 2,5% din PIB pe an in 2025, in functie de statul membru in cauza.

Studiul care evidentiaza potentialul taxelor verzi, bazat pe datele colectate din 12 state membre, sugereaza ca diminuarea sarcinii fiscale asupra costului fortei de munca si reorientarea acesteia catre poluare (prin marirea taxelor pentru poluarea apei si a aerului, de exemplu) ar genera, in termeni reali, venituri de 35 de miliarde de euro in 2016, putand ajunge la 101 miliarde de euro in 2025, iar economiile respective ar putea fi cu mult mai importante daca s-ar lua si masuri de eliminare a subventiilor daunatoare mediului.

Veniturile potentiale generate de migrarea catre taxele verzi variaza intre peste 1% din PIB pe an si putin peste 2,5% din PIB pe an in 2025, in functie de statul membru in cauza.