Cluj: Masura 142, o oportunitate pentru comercializarea productiei agricole; fermierii sunt reticenti

Taranii clujeni sint reticenti sa se asocieze in grupuri de producatori, desi aceasta masura le-ar putea aduce pina la 100.000 de euro pe an. Majoritatea producatorilor si fermierilor din Cluj prefera sa nu intre intr-o asociatie, cu gindul la asocierile fortate din perioada comunista.

In ultimele saptamini, echipe ale compartimentului de dezvoltare rurala din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Cluj au vizitat 17 comune din judet, avind o serie de intilniri cu primarii, viceprimarii, consilierii locali si fermierii din zona. Acestora le-a fost prezentata masura 142 - "Infiintarea grupurilor de producatori", ca o oportunitate pentru comercializarea productiei agricole. Masura 142 este inscrisa in AXA I "Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier" si are ca obiective cresterea competitivitatii sectoarelor primare agricol si silvic, precum si incurajarea infiintarii grupurilor de producatori din sectorul agricol si silvic.


Sprijinul acordat prin masura 142 se da pe 5 ani, iar valoarea totala a acestuia poate ajunge la maxim 100.000 de euro in primii 2 ani, 80.000 de euro in anul trei, 60.000 de euro in cel de-al patrulea an si 50.000 de euro in anul al cincilea. Potrivit reprezentantii DADR Cluj, sprijinul va fi calculat pe baza productiei comercializate anual de catre grupul de producatori. Astfel, grupurile pot primi intre 2% si 5% (in functie de an) din valoarea productiei comercializate daca aceasta este de maxim 1 milion de euro, sau intre 1,5% si 2,5% daca valoarea productiei comercializate depaseste milionul de euro.

Pe linga bani, un alt avantaj al asocierii e puterea de a negocia cu hipermarketurile, sustine Ioan Chis, directorul coordonator adjunct al DADR Cluj.

"Incercam sa-i convingem de avantajele masurii, nu numai in ceea ce inseamna banii care le revin, ci si intarirea pozitiei pe piata, prin forta de negociere si de participare la licitatii a unei entitati ce detine volume mari de produse. Dialogul cu marile lanturi de hipermarketuri este altul cind participi de pe aceasta pozitie", explica Chis.

Totusi, potrivit acestuia, fermierii clujeni nu se lasa convinsi cu una, cu doua. "In general, in satele noastre intimpinam impotriviri de-ndata ce aducem vorba de asociere. Experienta lucrului in asociere fortata din perioada comunista a lasat amprenta asupra mentalitatii, iar memoria comuna refuza in prima instanta asocierea", spune Chis.

Cu toate acestea, in comuna Moldovenesti se va forma un grup pe productia de cereale, in timp ce la Margau va exista unul pe comercializarea laptelui.

Citeste mai mult in Monitorul de Cluj