Clujenii fac afaceri banoase cu pastravi

Păstrăvăria din Gilau, aflată la 18 kilometri de Cluj-Napoca, produce anual în jur de 100 de tone de păstrăvi pentru consum, pe o suprafaţă de 8.400 metri pătraţi luciu de apă. Sanda Rus, de la serviciul contabilitate al păstrăvăriei, a declarat, pentru Agerpres, că la ora actuală în bazine sunt în jur de 35-40 de tone de păstrăvi din specia Curcubeu de Danemarca, un hibrid care s-a adaptat perfect condiţiilor climaterice locale.
Bazinele sunt alimentate cu apă din barajul construit pe Someşul Rece. Luna cu cea mai mare vânzare este decembrie, când se comercializează în jur de 20 tone, în restul anului media fiind de 5 tone pe lună.

Un kilogram de păstrăvi costă 15,46 de lei, cu TVA inclus. Greutatea unui peşte variază de la 250 la 500 de grame. Agenţii economici care au contract permanent cu Păstrăvăria cumpără kilogramul cu 12 lei.

Unitatea aparţine Direcţiei Silvice Cluj şi a fost construită între anii 1975-1976 pe Valea Someşului Mic, la o altitudine de 410 metri, în aval de lacul Gilău, sub baraj. Casa incubatoarelor are o capacitate de un milion de icre, iar bazinele din păstrăvărie sunt astfel construite încât să asigure dezvoltarea din stadiul de puiet până în stadiul de adult.

Păstrăvăria Gilău produce şi material piscicol necesar populării şi repopulării anuale a lacurilor de acumulare din bazinele Someşului Mare şi Someşului Mic, precum şi a apelor curgătoare de munte din judeţul Cluj.

Personalul unităţii recomandă amatorilor de gastronomie să pregătească acasă o delicateţe - Păstrăvi în hârzob de brad. Se face o groapă în pământ, într-un loc ferit de vânt. Se aprinde în ea un foc de crengi. Când jarul este bine încins şi s-a acoperit de o pulbere fină de cenuşă, se presară jarul cu mărar uscat şi cimbru şi se aşează deasupra păstrăvii în hârzob.

Hârzobul este un fel de coşulet, făcut din scoarţă tânără de brad. Se pune fiecare păstrăv între două bucăţi de coajă, potrivite, cu partea umedă spre peşte, apoi se leagă hârzobul cu cetină şi se aşează pe jar ca spiţele unei roţi. Când cetina a ars şi hârzobul a început să se carbonizeze, e semn că păstrăvul trebuie întors. Când fumegă şi a doua faţă a hârzobului, peştele este gata.