Comisia de agricultură din cadrul Parlamentului European propune o serie de măsuri pentru elaborarea unei strategii europene de restaurare şi de conservare a terenurilor agricole

Presiunile asupra solurilor sunt din ce în ce mai mari, acestea fiind supuse secetei, eroziunii, reducerii biodiversităţii, incendiilor, salinizării sau deşertificărilor, informează serviciul de presă al Parlamentului European (PE). Raportul comisiei de agricultură din PE propune o serie de măsuri pentru elaborarea unei strategii europene de restaurare şi de conservare a terenurilor agricole, precum şi pentru introducerea unor instrumente specifice în cadrul politicii agricole comune, susţinând crearea unui fond pentru soluţionarea provocărilor menţionate.
Rezoluţia parlamentară, adoptată cu 327 voturi pentru, 268 împotrivă şi 11 abţineri, are la bază raportul deputatului Vicenzo Aita, adoptat în februarie 2009 în comisia parlamentară de specialitate. Cele câteva modificări la textul original, adoptate în plenară, vizează în principal retragerea unui paragraf prin care se cerea statelor membre să adopte o poziţie comună asupra proiectului de directivă cadru privind protecţia solurilor, precum şi eliminarea referirilor cu privire la crearea unor instrumente financiare.

În rezoluţie sunt evidenţiate efectele negative pe care le produc schimbările de mediu asupra tipurilor de culturi şi asupra productivităţii solurilor, subliniindu-se că o legislaţie comunitară este necesară pentru a îmbunătăţi gama şi tipul de intervenţii în acest domeniu.

Parlamentul European sprijină crearea unui observator comunitar al secetei, ca departament special în cadrul Agenţiei Europene de Mediu de la Copenhaga, şi consolidarea capacităţii de reacţie coordonată a Uniunii Europene la incendiile forestiere, dat fiind faptul că ambele fenomene reprezintă cauzele majore ale deşertificării şi deteriorării terenurilor agricole, în special în zonele mediteraneene.

Propunerile eurodeputaţilor privesc în principal:

• ameliorarea sistemelor de irigaţie şi de reţinere a apei ("lacuri de deal", terase);
• programelor de împădurire, mai ales a terenurilor agricole marginale sau poluate, folosind, de exemplu, arbuşti mai rezistenţi la foc, care să permită combaterea eroziunii şi să nu necesite irigaţii abundente;
• încurajarea practicării unor culturi mai bine adaptate la mediul înconjurător caracteristic fiecărei regiuni;
• stabilirea de programe pentru prezervarea şi dezvoltarea resurselor fitogenetice.

O atenţie specială va fi acordată folosirii mai frecvente a culturilor adaptate la un mediu arid (lucrări de suprafaţă, rotaţia culturilor, controlul evaporărilor, fertilizare orientată) şi se propune acordarea unor "certificate verzi" şi a unor prime pentru agricultorii care contribuie la menţinerea păşunilor şi a suprafeţelor împădurite. Deputaţi susţin de asemenea ca finanţările pentru proiectele de recuperare şi gestionare durabilă a solurilor agricole să se acorde, în mod prioritar, întreprinderilor care sunt conduse de tineri agricultori.

Deputaţii solicită Comisiei să ia în considerare, în cadrul revizuirii de la jumătatea perioadei a celui de-al şaptelea program-cadru prevăzută pentru 2009, intensificarea susţinerii programelor de cercetare şi dezvoltare iniţiate de mai multe state membre vizând îmbogăţirea cunoştinţelor privind gestionarea durabilă a solului şi a zonelor care cunosc fenomene de degradare.