Distrugerea taranimii romanesti si planurile economice ale celui de-al Treilea Reich

Politica actuala de reforma a statului, al carei obiectiv este distrugerea taranimii, poate sa aibe la baza planurile economice ale celui de-al Treilea Reich. Ministrul nazist al Agriculturii, Backe, si Institutul de Analiza Stiintifica a Muncii a Frontului Muncitoresc german au conceput in 1941 modelul de cooperare si colaborare cu hinterlandul german, cum numeau sud-estul Europei.
In realizarea planurilor de subordonare economica a acestei regiuni, autorii considerau ca ar avea de trecut urmatoarele obstacole majore: “Mentalitatea acestei populatii si lipsa de intelegere. Asa se explica lipsa de interes de a produce dincolo de nevoia subzistentiala de alimente…”. Expertul german in agricultura Franges sugera o noua impartire a terenurilor agricole pentru monoculturi de soia, hamei si plante furajere. Desfiintarea agriculturii de subzistenta a fost considerata cel mai important pas. In cadrul acestei restructurari agricole, expertii nazisti considerau ca Romania ar avea, luand in considerare suprafata arabila, o suprapopulatie rurala care ar impiedica aceste planuri.

Taxa propusa de Guvernul Boc este de natura sa favorizeze astazi aceste planuri, silind taranii sa-si vanda terenurile. In 1940, expertii germani Seraphim si Franges estimau ca suprapopulatia de „tarani mancai” (bäureliche Esser) a Romaniei ar fi de aproximativ 40%. Solutia consta in mobilizarea acestor tarani ca forta de munca ieftina in Germania. Am putea crede ca originea etimologica a numelui expertului german Franges provine de la termenul latin al capsunii - „frangaria”. Astazi, numele sau ne trimite inevitabil cu gandul la termenul de „capsunari”, ce defineste muncitorii de pe plantatiile vest-europene, pentru care acasa nu s-au mai gasit locuri de munca.

O alta solutie propusa de expertii nazisti viza formarea de suprafete agricole mari, prin reforme politice. Taxa impusa acum taranimii pare desprinsa din recomandarile specialistilor politicii de hinterland. Ar trebui sa ne intrebam de ce au fost desfiintate cooperativele agricole dupa 1989 daca tot in acea directie ne indreptam? O analiza a mult laudatei lozinci de impartire a muncii intre Germania si tarile din est, arata ca Germania nici pe departe nu intentiona ca tarile rasaritene sa ajunga la un nivel de trai comparabil cu cel german. Delegatul pentru planul de patru ani a lui Göring, Kehrl, nota, in 1941, urmatoarele: „In marele spatiu economic, muncitorii germani pot presta doar cea mai bine platita munca. Produsele care nu indeplinesc aceste conditii trebuie lasate pe mainile popoarele de la marginea Europei. Vom culege pentru muncitorii germani doar ce e mai bun din productia industriala europeana”.

Citeste mai mult pe corect.com