Excesul de sare, zahar si grasimi nu are efecte chiar atat de nocive

În pauzele programelor de televiziune în cadrul publicităţii se difuzează spotul publicitar: ,,Pentru sănătatea dumneavoastră, evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi”. Măsura este lăudabilă, dar anunţul este eronat.
Se menţionează sare la singular şi toată lumea înţelege o anumită sare, sarea de bucătărie, clorura de sodiu.
Se menţionează zahăr şi se înţelege zahărul extras din trestie sau din sfeclă, zaharoza, un dizaharid.
Grăsimile sunt menţionate la plural, ţinând seama, probabil, de faptul că pot fi lichide sau solide, de diferite origini sau de diferite compoziţii chimice.

Zahărul este numai unul din zaharurile sau hidraţii de carbon folosiţi ca aliment de către om.
Hidraţii de carbon denumiţi astfel după raportul dintre hidrogen şi oxigen, din molecula lor, egal cu cel din apă, sunt compuşi naturali sintetizaţi de către plantele verzi din dioxid de carbon şi apă prin absorbţie de energie luminoasă.

Adesea sunt numiţi carbohidraţi, după denumirea în limba engleză (carbohydrates). Se foloseşte adesea şi denumirea de glucide, după unul din reprezentanţii importanţi, glucoza, ca şi denumirea de zaharuri sau zaharide după denumirea dizaharidului zaharoza, şi el un reprezentant important.
Hidraţii de carbon se impart după masa lor moleculară în monohidraţi, glucoza, fructoza, galactoza, dihidraţi ca manoza, lactoza, celobioza, care prin hidroliză duc la două molecule de monohidraţi dintre care cel puţin una este glucoza şi polihidraţi ca amidonul, glicogenul şi celuloza.

Nutriţioniştii împart hidraţii de carbon în simpli (glucoză, fructoză, zaharoză etc.) şi complecşi (amidonul, glicogenul). Carbohidraţii simpli se găsesc în alimente ca mierea, dulciuri rafinate şi sucuri, ei ridicând rapid nivelul glicemiei. Carbohidraţii complecşi întâlniţi mai ales în cereale şi cartofi necesităun timp mai lung pentru a fi hidrolizaţi la glucoză şi folosiţi de către celule, iar unii ca celuloza nu hidrolizează, alcătuind fibrele alimentare.

Ingestia unor cantităţi mari de carbohidraţi simpli poate duce la eliberarea unei cantităţi crescute de insulină, care are ca efect creşterea în greutate, obezitatea. Hidraţii de carbon se găsesc mai ales în alimentele de origine vegetală, şi mai puţin în alimentele de origine animală cum este lactoza din lapte.

Prof. Mircea Iovu
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”

Mai mult in Cotidianul