Fermierii romani resping plafonarea platilor directe

Fermierii romani nu accepta plafonarea platilor directe in viitoarea Politica Agricola Comuna (PAC), iar numarul tarilor care impartasesc aceeasi opinie a ajuns la 23, a anuntat presedintele LAPAR, Laurentiu Baciu.
 
„Pe ceea ce inseamna plafonare sunt 23 de tari care nu doresc acest lucru, inclusiv una din cele mai aprige tari care a sustinut plafonarea, Olanda, acum este cea mai inversunata, pentru ca au observat toti ca este o mare plasa ca se ia de la aia mari si se da la aia mici. Interesul nu era acesta, ci era un interes ascuns: de a aduce banii din pilonul I la pilonul II la dezvoltare rurala, ceea ce vor italienii si spaniolii. Practic, celor mari vor sa le ia banii, iar cei mici raman la aceeasi suma, asa ca nu e in plus. Deocamdata se mai discuta, se mai negociaza. Acolo fiecare cauta sa obtina ceva”, a declarat presedintele LAPAR, la finalul Adunarii Generale a membrilor Ligii.
 
El a sustinut ca noua Comisie si noul Parlament, cel mai probabil, vor da plafonul la indemana fiecarei tari membre, ca sa gestioneze aceste sume cum doreste.
 
„Cele 5 tari care inca sustin plafonarea platilor directe sunt Ungaria, Italia, Spania, Belgia si Irlanda. Dar asta se schimba de la o zi la alta, pentru ca in UE este campanie electorala. Cate campanii electorale nu s-au castigat si aici cu Canalul Siret-Baragan?”, a precizat Baciu.
 
Intrebat cate din cele 12 prioritati sustinute de LAPAR se vor regasi efectiv in noua PAC, presedintele Ligii a mentionat ca in conditiile in care Europa este in campanie electorala „se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu inseamna ca se si materializeaza”.
 
„Se discuta pe niste subiecte care practic nici nu au inceput. Ne dam toti cu parerea pe ceea ce inseamna viitorul PAC, dar Europa a intrat in campanie electorala. Sunt europarlamentare si se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu inseamna ca se si materializeaza. De un PAC adevarat sau de niste propuneri concrete putem vorbi dupa ce se aranjeaza comisiile si noul Parlament european. Restul sunt vorbe, ghicim, dam cu presupusul”, a adaugat Baciu.
 
„Fara plafonare” este prima prioritate sustinuta de LAPAR in noua Politica Agricola Comuna, deoarece aceasta ar trebui considerata o politica economica care asigura securitatea alimentara si nu o politica sociala.
 
„Plafonarea va descuraja antreprenorii de succes din mediul rural sa se dezvolte si sa-si mareasca afacerile peste un anumit prag. Avand in vedere faptul ca fermele sunt cele care asigura securitatea alimentara, este necesar sa existe o anumita predictibilitate si eficienta in ceea ce priveste dezvoltarea afacerilor in domeniul agricol”, se arata in pozitia LAPAR.
 
Conform Eurostat, din numarul total de 10,3 milioane de ferme din UE, 66% au mai putin de 5 ha si doar 11% dintre fermierii care conduc afaceri agricole au sub 40 de ani iar 32% dintre acestia au peste 65 de ani. De asemenea, 3% din fermele din Uniunea Europeana care au o dimensiune egala sau mai mare de 100 ha lucreaza peste jumatate din terenul arabil european.
 
Fermele din UE se clasifica in ferme de subzistenta (65% din numarul total de ferme cu o suprafata mai mica de 5 ha, ferme mici si medii, de regula ferme de familie, si ferme mari (peste 50 ha) adica societati comerciale axate pe obtinerea profitului din activitati agricole.
 
„Din numarul total de 10,3 milioane ferme, 4 milioane au o productie sub 2.000 de euro si insumeaza o productie de 1% din totalul productiei agricole europene. 296.000 de ferme, respectiv 3% din numarul total de ferme, au o productie de minimum 250.000 euro si sunt responsabile de 55% din productia agricola europeana. 54% din productia europeana este datorata Frantei (17%), Germaniei (13%), Italiei (12%) si Spaniei (11%), iar Romania, desi detine o treime din numarul total al fermelor din UE, are o productie de 3,4% din totalul productiei europene", se arata in document.
 
In aceasta situatie, plafonarea transforma PAC din politica economica in politica sociala si intra in contradictie cu principiile de functionare ale UE astfel cum au fost stabilite prin art. 39 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene, care stabileste obiectivele specifice ale Politicii Agricole Comune. Printre acestea se numara: cresterea productivitatii agricole prin promovarea progresului tehnic si asigurarea utilizarii optime a factorilor de productie, in special a fortei de munca, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populatia agricola si stabilizarea pietelor etc.
 
In opinia reprezentantilor LAPAR, plafonarea trebuie lasata la alegerea voluntara a statelor membre prin crearea planului national strategic bazat pe subsidiaritate.
 
Plafonarea, conform propunerii Comisiei Europene in forma sa actuala (o suma limitata pentru fiecare ferma indiferent de dimensiune), vine in contradictie cu principiul subsidiaritatii si al descentralizarii si face ca planul strategic al fiecarui stat sa devina redundant.