Fisa tehnologica la graul de toamna (Moara Domneasca)

Graul este una din plantele agricole care reactioneaza pozitiv la aplicarea ingrasamintelor in toate conditiile pedoclimatice din tara noastra. Experientele efectuate pana in present au evidentiat capacitatea acestei plante de a valorifica economic atat ingrasamintele organice, cat si pe cele minerale.
Planta premergatoare: Mazarea – este una din cele mai importante leguminoase pentru boabe. Ea gaseste conditii bune de vegetatie in multe regiuni ale tarii si asigura productii ridicate in toti anii de cultura. Boabele de mazare se intrebuinteaza in hrana oamenilor, fie in stare verde, fie ajunse la maturitate. Boabele au o deosebita importanta si in hrana animalelor, datorita continutului ridicat in substante proteice. Vrejii se pot intrebuinta si ei in hrana animalelor, in special in hranirea oilor. Mazarea se poate cultiva si pentru nutret verde sau pentru fan in asociatie cu o cereala paioasa de primavera. Importanta mazarii creste si prin faptul ca paraseste foarte de timpuriu terenul, asigurandu-se astfel posibilitatea unei a doua culturi (porumbul sau graul de pilda). Dupa mazare, solul ramane imbogatit in azot, intr-o stare de fertilitate deosebita. Mazarea este o excelenta premergatoare pentru oricare din speciile care fac obiectul fitotehniei.

Fertilizare: necesitatea folosirii ingrasamintelor, calculul dozelor de ingrasaminte ca substanta active (s.a.) si produs commercial (p.c.), tipuri de ingrasaminte folosite, epoci/perioade de administrare, tehnica de administrare, utilaje folosite.

Graul este una din plantele agricole care reactioneaza pozitiv la aplicarea ingrasamintelor in toate conditiile pedoclimatice din tara noastra. Experientele efectuate pana in present au evidentiat capacitatea acestei plante de a valorifica economic atat ingrasamintele organice, cat si pe cele minerale.

Se dau complexe la folosirea patului germinativ si azotat de amoniu care se da in mustul zapezii –(1 februarie)

Ingrasaminte folosite N P K respectiv 23 23 0, la pregatirea patului germinativ incorporate cu grapa cu discuri si cu masina MA (de incorporat ingrasaminte) + U650.

200 kg p.c : N = 46 kg s.a.
P = 46 kg s.a.
K = 0 kg s.a.

Se mai da azotat de amoniu NH4NO3 – 200 kg / ha cu masina de incorporate ingrasaminte MA + U650 (fara grapa cu discuri).

Consumul relativ mic de substante nutritive nu se coreleaza insa cu cerinte reduse fata de aplicarea ingrasamintelor. Din contra, graul este deosebit de pretentios la ingrasare din cauza ca el are un aparat radicular slab dezvoltat si cu slaba putere de solubilizare a rezervelor nutritive din sol. Pe de alta parte, desi perioada lui de vegetatie este mai lunga, cea mai mare parte din elementele nutritive se absorb intr-un timp foarte scurt, de la inceputul formarii paiului pana la coacerea in lapte: 78-92% azot; 75-88% fosfor; 85-88% potasiu. In acest interval scurt, graul nu poate sa-si asigure, pentru a da recolte ridicate, necesarul de elemente nutritive, numai din rezervele solului.

Azotul in cantitati corespunzatoare asigura o buna infratire si inradacinare a plantelor, mareste rezistenta la temperature scazute, mareste numarul de flori fertile in spic si imbunatateste continutul boabelor in substante proteice. Pentru solurile din Romania, azotul ramane principalul element pentru obtinerea unor productii ridicate de grau. Insuficienta azotului se manifesta prin reducerea numarului de frati, reducerea suprafetei de asimilatie, prin debilitarea pronuntata a plantelor si reducerea rezistentei la iernare. La insuficienta azotului, numarul de flori fertile in spic se reduce si scade continutul boabelor in substante proteice. Excesul de azot determina cresterea suprafetei foliare, reducerea asimilatiei nete totale, intarzierea vegetatiei. Excesul de azot, expune plantele la cadere, reduce rezistenta la iernare, mareste sensibiliatea la boli, reduce rezistenta la seceta si reduce capacitatea de fructificare a plantelor. Graul absoarbe azotul atat sub forma nitrica, cat si sub forma amoniacala.

Fosforul influenteaza pozitiv inradacinarea, infratirea, rezistenta plantelor la iernare, rezistenta la cadere si precocitatea. Fosforul mareste eficienta azotului si asigura pe unele soluri importante, sporuri de productie, chiar daca se aplica singur. Fosforul mareste rezistenta la boli si contrabalanseaza actiunea negativa a excesului de azot. In forma usor solubila, fosforul este necesar in primul rand plantelor tinere, cu sistemul radicular slab dezvoltat. In primele faze de vegetatie, graul absoarbe foarte repede fosforul din ingrasaminte. Mai tarziu creste si capacitatea plantelor de a folosi fosforul din rezervele solului. Insuficienta in fosfor incetineste cresterea plantelor la grau, reduce masa de radacini si intarzie maturitatea. Dozele mari de fosfor determina cresterea in bobul de grau a continutului de P2O5 si a amidonului si reducerea continutului de proteina.

Potasiul favorizeaza sinteza hidratilor de carbon si contribuie la cresterea rezistentei plantelor de grau la ger, iernare, cadere si boli. Insuficienta se manifesta prin ingalbenirea specifica (“opareala”) a limbului frunzei in partea superioara sip e margine. Mai tarziu tulpina slabeste, iar planta devine pipernicita. Un fenomen caracteristic al carentei de potasiu il constituie formarea la baza plantei a numerosi frati axilari, incat planta capata un aspect de tufa. Pe solurile din tara noastra carenta de potasiu se manifesta la grau pe unele soluri podzolite mai usoare, mai ales in urma aplicarii amendamentelor cu calciu.

Epoca de administrare. Pe solurile brun-roscate, unde sunt intrunite mai multe conditii pentru levigarea azotului, mai ales cand s-ar folosi in doze mari, se administreaza la pregatirea patului germinativ, indifferent de planta premergatoare, 1/3 din doza de azot luata in considerare pentru intreaga perioada de vegetatie a graului. La desprimavarare (incepand de fapt cu luna februarie) , in cursul lunii martie, se administreaza diferenta din doza de azot planificata. Aceasta diferenta poate fi insa mai mica sau poate chiar mai mare, in functie de cantitatea de precipitatii pe perioada de toamna si iarna si de starea plantelor de grau la intrarea si iesirea din iarna.

Doza de ingrasamant cu azot care se aplica in primavera se mai numeste si “doza corectiva”, intrucat pe baza elementelor mentionate, ea se poate abate in plus sau in minus fata de doza stabilita initial, in functie de recolta planificata, tipul de sol, planta premergatoare si alti factori. In primavera ingrasamintele cu azot ar trebui de fapt administrate la trecerea plantelor din etapa vegetative in etapa germinativa (stadiul”spicul la 1 cm”) asigurand astfel conditia esentiala a formarii elementelor de productivitate. Se vor aplica ingrasamintele cu MA – masina de imprastiat ingrasaminte + U650.

Lucrarile solului : succesiunea lucrarilor, perioada de efectuare, utilaje folosite, numar de lucrari, adancimi.

Graul ridica probleme deosebite fata de alte culture in privinta lucrarilor solului pentru semanat. Acestea deriva, in general, din timpul scurt ce sta la dispozitie intre recoltarea plantei premergatoare si semanat si din conditiile naturale din perioada de efectuare a lucrarilor. Prin lucrarile solului pentru graul de toamna trebuie sa se asigure: acumularea si pastrarea in sol a intregii cantitati de apa provenita din precipitatii, pe tot timpul verii si al toamnei; acumularea in sol a unei cantitati cat mai mari de nitrati prin intensificarea proceselor de nitrificare; un strat de sol afanat, dar in acelasi timp “asezat”, pentru inradacinarea buna a plantelor si pentru preintampinarea procesului de “descaltare” ; un pat germinativ fara bulgari, in care samanta sa poata lua un contact cat mai strans cu particulele de sol, pentru a rasari in timp scurt; combaterea buruienilor; a bolilor si daunatorilor, care aduc mari prejudicii productiei de grau.

Lucrarea de baza pentru graul de toamna dupa recoltarea plantelor timpurii o constituie aratul. Aratul trebuie executat imediat dupa recoltarea plantei premergatoare (in cazul nostru – mazarea). Daca este posibil, lucrarea trebuie sa faca parte din fluxul: recoltat – eliberat terenul – arat, dupa descoperirea terenului prin recoltarea plantei premergatoare, pierderea apei din sol are loc cu o intensitate foarte mare, astfel ca, in numai cateva zile, conditiile in care se poate ara bine se inrautatesc substantial. Aratura de vara trebuie grapata cu grapa stelata in agregat cu plugul; ea niveleaza solul, reducand astfel suprafata de evaporare a apei, marunteste bulgarii inca umezi, realizand la suprafata un strat protector impotriva evaporarii. Aratura de vara (august), imediat dupa recoltarea plantei premergatoare, determina sporuri la productia de grau, in comparatie cu araturile efectuate cu intarziere, s-au efectuat sporuri de peste 14 q/ha in anii trecuti.

Adancimea araturii nu trebuie sa treaca de 25 cm, corelata atent cu starea de umiditate a solului si cu adancimea araturii la planta premergatoare. Hotarator in realizarea unor productii ridicate de grau nu este adancimea araturii, ci timpul cand se executa si calitatea acesteia. Dupa arat se va face si un discuit care sfarama bine bulgarii, inca umezi, se mai face un discuit dupa fertilizat, pentru o incorporare mai buna a substantelor nutritive.


Samanta si semanatul: modul de procurare al semintei, soiul, indici de calitate, tratamente la samanta, data/perioada semanatului, stabilirea densitatii, calculul normei de semanat, tehnica semanatului,utilaje folosite.

Samanta in zona Moara Domneasca se procura din productie proprie si de la diversi furnizori.
Soiuri: Elle P(%) = 90 % si G (%) = 95 %; Dropia si Flamura 85 au P(%) = 92 % si G (%) = 96 %
Semanat in randuri dese la 12.5 cm intre randuri. Semanat in benzi pentru efectuarea lucrarilor de intretinere.

In general semanatul graului trebuie sa inceapa cand temperatura aerului este de 13 – 15 oC si sa se termine cand temperatura scade la 8 – 9 oC. Data semanatului este cuprinsa intre 1 – 20 octombrie.
Densitatea este de 500 b.g/m2: capacitate de infratire buna (450 b.g/m2), umiditate scazuta (+50 b.g/m2), ppg corespunzatoare, epoca de semanat e optima. Utilaje folosite: U650 + SUP 29.
Calculul normei de semanat: C = D(b.g/m2)*MMB(g) / P*G * 100 = 500*40 / 90 * 95 * 100= 20000 / 8550 * 100= 233.92 kg/ha.

Tratamente la samanta: Pe invelisul boabelor se intalnesc spori ai speciilor Tlletia, care produc malura comuna, agenti patogeni din genurile Septoria (septorioze) si Blumeris graminis (fainarea lui Erisiphe). Mai trebuie adaugat si faptul ca plantele de grau sunt atacate de o serie de daunatori: plosnite si tripsi. Tratarea semintelor impotriva malurii este obligatorie pentru fiecare cultivator. Malura graului – Tilletia spp – plantele atacate au o culoare verde – albastruie, talia mai joasa si spicele mai zburlite, mai ravasite. Printre palei se vad boabele mai bombate decat cele sanatoase. Cand le strivim intre degete, se observa un endosperm distrus si boabele au o masa negricioasa, unsuroasa si cu miros de peste alterat alcatuita din clamidosporii ciuperci. Faina care contine acesti clamidospori este de culoare inchisa, iar painea nu creste. Agentul patogen e o ciuperca din Basidiomycotina ordinul Ustilaginales. Familia Tilletiaceae formeaza un singur tip de spori, clamidosporii care sunt sferici, bruni si reticulati la speciile Tilletia (Caries, Intermedia si Triticoides) si clamidospori netezi si cu vacuole la Tilletia foetici. Infectia ciupercii e germinala, iar ciclul biologic al ciupercii e de un an. Transmiterea bolii se face prin samanta contaminate cu clamidospori. In vegetatie se raspandesc prin clamidospori. Combaterea: izolarea loturilor semincere de cele de consum, folosirea la semanat numai a cariopselor necontaminate. Septoriozele – Septoria tritici – septorioza frunzelor. Pe frunze apar pete alungite, brune cu o margine mai inchisa, in tesuturile carora se dezvolta puncte mici, negre, dispuse dezordonat numite picnidii . Atacul incepe cu frunzele bazale si se extinde si la etajul superior. Fainarea lui Erisiphe (Blumeris graminis). Este cea mai frecventa si comuna boala anuala si perena. Se a-junge si la 20% pierderi din cauza ei. Atacul frunzelor bazale care pe ambele fete apar pete albe pasloase alcatuite din miceliile ciupercii. Petele devin prafoase, cand se formeaza fructificarea asexuata a ciupercii, apar clamidosporii cu conidii. Mai tarziu spre sfarsitul perioadei de vegetatie, in pasla miceliana apar cleistoteciile ciupercii care sunt fructificatii sexuate vizibile, ca niste puncte mici si negre. Pernitele miceliene se desprind si cad, si in locul lor se observa tesutul clorozat si necrozat (ingalbenit). Frunzele atacate se usuca, boala ajunge la spice. Agentul pathogen: ciuperci din Increngatura Ascomycotina, Ordinul Erisiphates si Familia Erisiphaceae formeaza miceliul ectoparazit. Acaste boli se combat cu Sanazole – 0.5 l/ha si Alto Combi 0.5 l/ha, se dau la avertizare in mai cu tractorul U650 + MET 1200.

Plosnita cerealelor –Eurigaster integriceps – Venita din Iran si Rusia , unde a avut loc un atac in 1966. Raspandire: in S – E tarii care produce si probleme (deoarece intr-o luna se ingrasa pentru 8 – 9 luni). Au o generatie pe an, ierneaza ca adult (sub frunzele din padurea de stejar), in martie ies din padure si ajung pe cerealele paioase, poate zbura 25 km de la locul de iernat in salturi. Adultul are corpul oval de culoare variabila (brun – galbuie si brun – negricioasa). Inteapa tulpinile cu mugurele de crestere, rezultand un spic alb care se smulge de la locul de intepare. In mai depun oua sub forma de ponta pe 2 randuri = 14 pe spic. Ies larve mici, la fel ca adultii inteapa si sug boabele, putand sa produca sistavirea in productie cu 1 – 2%, dar saliva din bob (>2%), distruge glutenul din bob, pagube calitative.
P.E.D. – adulti hibernanti – 7 pentru o cultura buna;
- 5 pentru o cultura proasta.
- noua generatie-grau comun-5 pentru o cultura buna;
-3 pentru o cultura proasta.
-samanta – 1 exemplar / m2

In mai – iunie gasim : oua, larve, oua parazitate (negre).
Nr.de oua + Nr.de larve – Nr. De oua parazitate / 6.25 pentru 25 sondaje cu rama metrica de 0.25 cm.
Combatere : 200.000 – 700.000 ha se trateaza cu subventia de la stat. Se fac sondaje in noiembrie si in februarie in padure.

Tripsul graului – Haplothrips tritici – Adultul are corpul de culoare brun – negricioasa de 2 – 3 mm, cu ultimul segment al abdomenului alungit sub forma de tub. Aripile anterioare prezinta o singura nervure longitudinala. Are o singura generatie pe an; ierneaza sub forma de larve si ca adulti si nimfe in resturile vegetale. Se hranesc prin inteparea si sugerea frunzelor, tulpinilor, organelor florale determinand albirea spicelor, au ariste zburlite, fara boabe. Tripsii sug boabele in faza de lapte – ceara.
Modul de manifestare al atacului: albirea spicului si rasucirea tulpinii.

Lucrarile de ingrijire:

Combaterea buruienilor: buruieni frecvente in zona, combaterea chimica, substanta active, produs commercial, doza aplicata, epoca/perioada de aplicare, utilaje folosite, alte metode de combatere (daca este cazul)necesitatea lucrarilor de combatere aplicate.

Buruieni frecvente in zona: Sinapis arvensis – Mustar de camp, Matricaria inodora - Musetel , Volbura, Setaria viridis - Mohor, Echinochloa crus-galli – Mohor inalt, Xanthium - Holera, Cirsium arvense – Palamida, Sorghum halepense - Costrei.

Combatere chimica cu erbicidul Dacsulfuron (s.a. Clorsulfuron) – 20 – 25 gr / ha, se da prin aprilie – mai.

Combaterea bolilor: boli frecvente in zona, combaterea chimica, substanta activa, doza aplicata, epoca/perioada de aplicare, utilaje folosite, alte metode de combatere (daca este cazul), necesitatea lucrarilor de combatere aplicate.

Boli frecvente in zona: Septoria (septorioze), Blumeris graminis (fainarea lui Erisiphe) si Malura – Tilletia spp.

Combatere chimica: Sanazole – (s.a sanazole)0.5 l/ha

Alto Combi (Alto 400 SC, 40%) - 0.5 l/ha

Se dau in luna mai la avertizare cu masina MET 1200 + U650.

Combaterea daunatorilor: daunatori frecventi in zona, combaterea chimica, substanta activa, doza aplicata, epoca/perioada de aplicare, utilaje folosite, alte metode de combatere (daca este cazul), necesitatea lucrarilor de combatere aplicate.

Daunatori frecventi in zona: Tripsul graului – Haplothrips tritici si Plosnita cerealelor –Eurigaster integriceps;

Combatere chimica: Fastac (Alfa cipermetrin) 0.1 l/ha sau Sinoratox (dimetoat 5%) 3.5 l/ha.

Irigarea culturii: norma de udare, numar de udari, momentul de aplicare al udarilor, echipamente folosite. Graul este una din plantele importante care se cultiva pe suprafetele amenajate pt. irigatii. Graul reactioneaza pozitiv la irigare, desi solicita un numar mic de udari si norme de irigare mult mai mici. Circa 70 – 75% din consumul de apa realizat de o cultura de grau se asigura din rezervele de apa ale solului si din precipitatii. Este necesara o udare inaintea semanatului, prin care se asigura o pregatire satisfacatoare a patului germinativ, cat si pentru rasarire. Norma de udare folosita: 500 m3/ha, umezeste solul pe adancimea de 30 – 40 cm.

Recoltarea: perioada de efectuare a recoltatului, tehnica recoltatului, destinatia recoltei, problema resturilor vegetale. Recoltarea graului constituie un process complex care se cere efectuat in cel mai scurt timp, fara pierderi.

Graul se recolteaza cand umiditatea boabelor este 14%. Recoltatul se face cu combina autopropulsata care executa secerarea plantelor, treiererea, precuratirea si colectarea boabelor. Durata recoltatului e de aproximativ 6 zile. Paiele se baloteaza, iar balotii se vand la ferme zootehnice. Resturile vegetale se dau spre comercializare, in cazul loturilor semicere se preseaza si se vand la beneficiar.

Fitotehnia Cerealelor