Gandul: Văcarii high-tech împânzesc pieţele din România cu „dozatoare automate de lapte viu”

"Automatele de lapte proaspăt" amplasate în pieţe îi aduc unui fermier timişorean un profit brut de 1.3 lei la litru, adică de 43%, procent nemaîntâlnit în România decât la giganţii telecom Orange şi Vodafone. Indignaţi că procesatorii le cumpără laptele în batjocură, sub preţul de producţie, câteva zeci de fermieri din toate zonele României s-au răzbunat, cumpărându-şi dozatoare automate de lapte proaspăt muls pe care le-au amplasat în pieţe, unde vând litrul cu o marjă de profit de 30-45%.
Revoluţia lăptarilor a început la Timişoara, în mai 2009, când proprietarul unei ferme cu 150 de vaci, Viorel Hapenciuc, a importat din Italia primul automat cu 21.000 euro+TVA. I-a mers atât de bine încât acum îşi vinde toată producţia de lapte, de 2000 litri, prin intermediul celor cinci dozatoare "Joiana" amplasate în pieţele cu vad din oraş: "Am căutat zonele aglomerate cu multe blocuri din Timişoara. Un singur bloc cu trei scări are 200 de oameni. Am ajuns ca la un singur dozator bine amplasat să am şi 400 de abonaţi, care plătesc în avans şi primesc o cheiţă cu cip (după principiul celor de automobil), la care se adaugă clienţii care introduc bani în automat la fiecare cumpărare". Preţul cu care fermierul îşi vinde laptele e "3 lei pentru neabonaţi şi 2.9 lei pentru abonaţi", incredibil de mare, dacă ne gândim că alternativa ar fi fost să-l vândă en-gros marilor procesatori care deţin monopolul pe piaţa românească a laptelui, care îl achiziţionează cu maxim 1.05 lei, îl smântânesc, îl fierb, îl ambalează şi-l etalează pe rafturile magazinelor cu preţuri care sar uneori şi de 4.5 lei. La un cost de producţie şi distribuţie de 1.7 lei, "automatele de lapte" îi aduc fermierului timişorean un profit brut de 1.3 lei la litru, adică de 43%, procent nemaintâlnit în România decât la giganţii telecom Orange şi Vodafone. Cristian Lungu, fermier din comuna Dascălu, judeţul Ilfov, care şi-a montat un dozator automat de lapte în zona Doamna Ghica, explică considerentele pe care un fermier trebuie să le aibă în vedere când alege un amplasament: "Trebuie să ţină cont de numărul de locuitori din zonă şi apoi să împarţi numărul la patru, fiindcă am constat că cine vine azi să ia lapte se mai întoarce de-abia peste patru zile. Mai există zone cu potenţiali clienţi mai în vârstă, cu venituri mai modeste, unde se consumă mai mult lapte, fiindcă cu o bucată de pâine şi o cană de lapte i-a trecut o masă unui bătrân".

Citeste mai mult in Gandul.