ICDP Mărăcineni, preocupat de soiurile pomicole destinate înfiinţării culturilor ecologice

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni lucrează, în această perioadă, la selecţia unor soiuri de arbuşti fructiferi pentru cultivarea în regim organic-ecologic. Cercetările au loc în cadrul unui proiect în care mai sunt implicate Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti, Universitatea Bucureşti Facultatea de Chimie şi S.C. Fructex Bacău SRL.

Potrivit dr. ing. Paula Mladin, conducatorul acestui proiect, obiectivele cercetătorilor sunt, pe de o parte, selecţia de soiuri cu capacitate productivă ridicată şi rezistente la factorii de stres biotici si abiotici, pretabile culturii in regim ecologic, precum şi elaborarea de secvenţe tehnologice pentru cultivarea acestor soiuri în condiţii ecologice (fără aport de îngrăşăminte chimice). Pentru tratamentul bolilor şi dăunătorilor, în cazul acestor aculturi, vor fi folosite produse de combatere cu risc redus, acceptate în conceptul de cultură ecologică-organică.

Respectivele soiuri trebuie să întrunească, totodată, şi însuşiri de calitate superioară a fructelor, cum sunt calităţile comerciale şi valoare ridicată nutitiv-terapeutică, a precizat, pentru RECOLTA.EU, Paula Mladin. Din nefericire, acest proiect nu a primit până în prezent nici o finanţare pentru anul în curs, iar anul trecut a primit numai 8,6% din fondurile de la buget, şi-a arătat nemulţumirea conducătorul proiectului.

Cercetarea agricolă, în pragul colapsului
Deşi preocupare şi rezultate există, situaţia dificilă prin care trece sectorul cercetării agricole nu se datorează doar lipsei de fonduri. Cristian Hera, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, atrăgea atenţia, anul trecut, că suprafaţa destinată cercetării ştiintifice în agricultură s-a redus din anul 1990 de cinci ori, ajungând în prezent la 28.000 hectare, iar o evoluţie similară va duce la disparitia activităţii de cercetare din acest domeniu.

Problema esenţială este că, din cauza reducerii fondurilor din activitatea de cercetare, odată cu diminuarea suprafeţelor, cercetătorii au plecat. Dacă nu va fi o abordare cu toata responsabilitatea din partea autorităţilor, România riscă să rămână fără activitate de cercetare şi să devină o tara tributară importurilor, a afirmat preşedintele ASAS.

De altfel, asupra acestui fapt atrăgea atenţia chiar Mihail Coman, directorul ICDP Mărăcineni. În actualele condiţii de finanţare, doar o treime din proiectele competiţionale aflate în derulare vor putea fi acoperite financiar. Ce vom face cu laboratoarele echipate modern, le închidem şi le lăsăm prăfuite? Ce vom face cu loturile demonstrative, le aplicam doar o treime din tehnologie? Ce vom face cu cercetătorii şi asa rămaşi puţini, îi trimitem acasă doua treimi din timp?, s-a intrebat retoric Mihail Coman, în cadrul unui eveniment dedicat pomiculturii, desfăşurat anul trecut.

Cu toate acestea, institutele de cercetare, precum cel de la Mărăcineni, se încăpăţânează să reziste. Deşi nu sunt fonduri, specialiştii îşi fac meseria şi rezultatele apar, dovadă stând zecile de articole ştiinţifice publicate în revistele de profil, din România şi străinătate.

Ofertă de sezon la Mărăcineni: măr, mur fără ghimpi şi stoloni de căpşun
Deşi perioada optimă de plantare a fost depăşită, ICDP Mărăcineni mai are în stoc material săditor din speciile măr (diferite soiuri), la preţul de 13 lei / bucată, mur cu ghimpi şi fără ghimpi, la ghivece, la preţul de 4,2 lei / bucată li stoloni de căpşun din soiurile Real, Premial, Magic, Benton, Red Gauntlet şi Senga Sengana, la 0,35 lei / stolon.