Idei de afaceri: Cresterea pastravului

Pastravul indigen (Salmo trutta fario)
Pastravul indigen creste in functie de bogatia in hrana a apei respective si de temperatura acesteia, pofta cea mai mare de mancare avand-o cand apa atinge temperaturi cuprinse intre 14-16 grade C. La temperaturi sub 2-3 grade C inceteaza sa se mai hraneasca.

Pastravul curcubeu (Salmo gairdneri)
Este mai putin exigent la conditiile fizico-chimice ale apei decat ceilalti pastravi. Suporta bine tulbureala apei, se multumeste cu un continut mai scazut in oxigen dizolvat cu un curent mai lin, prefera apele neutre cu valoarea PH-ului in jur de 7. Optimul de hranire il are cand temperatura apei atinge valori cuprinse intre 15-19 grade C; consuma insa hrana ce i se administreza si cand apa are temperaturi apropiate de 1 grad C, fapt care-l face sa inregistreze cresteri si in timpul iernii. La temperaturi ce trec peste 23 de grade C hranirea inceteaza.

Cresterea pastravului curcubeu

Pastravul curcubeu Onchorhynchus Mykiss Walbaum (Salmo gairdneri irideus) se caracterizeaza prin calitati valorose precum rezistenta deosebita la imbolnaviri, o mare adaptabilitate la influenta factorilor de mediu si o deosebita capacitate de valorificare a furajelor prin obtinerea unor sporuri importante de carne, intr-o perioada scurta de timp.
Se hraneste cand temperatura apei are intre 10 si 19 grade C. In conditiile optime de temperatura si printr-o hranire permanenta, cu ratii calculate (furaje granulate de calitate foarte buna), in functie de greutatea lotului de pesti, pastravul curcubeu poate ajunge la greutate de 250-300 grame intr-o perioada de 11-13 luni, dupa care se poate livra.

Reproductia
Maturitatea sexuala este de 4 ani la femela si de 3 ani la massculi. Reproductia are loc in lunile martie si aprilie, in functie de temperatura apei din pastravarii. Dupa varsta de 2 ani, pastravii reproducatori sunt hraniti diferentiat fata de cei destinati pentru consum.

La transportul icrelor, acestea se expediaza embrionate cu 8-10 zile inainte de eclozare, ambalate in baxuri termoizolante, cu cantitatea de 100 000 icre protejate antisoc, avand asigurate temperatura si umiditatea cu gheata lamelara, care are un punct de topire mai bun decat cea obisnuita. Daca icrele se transporta in baxuri nedesfacute nu sunt cerinte speciale in timpul transportului care va dura cel mult pana la 48 de ore.

Cand se transporta un numar mai mic de icre, neambalate in baxul originar, se poate folosi mijloace clasice precum termosuri. Intr-un termos de 2 litri se transporta 10 000 de icre care se completeaza cu 0,3 litri de apa avand aceiasi temperatura cu icrele, pentru a evita socul termic (anafilatic). Daca apa potabila este tratata, se va utiliza numai dupa ce ce a stat intr-un vas descoperit cel putin 24 de ore, pentru evaporarea clorului. Termosul cu icre si apa se va completa cu 1-2 cuburi de gheata, pentru ca temperatura sa nu depaseasca 5-6 grade C. Apa din termos va avea aceeasi temperatura cu apa din incubatorul unde se introduc icrele, prin stropirea acestora cu apa de la sursa de alimentare a incubatorului la intervale de 2-3 minute, timp de 30 de minute.

Temperatura din incubator (clocitoare), nu trebuie sa fie sub 5 grade C, fiindca embrionii, larvele, alevinii pot muri. Fiecare incubator va primii 10 000 icre embrionate, debitul apei fiind de 6 l/minut. Dupa 6-7 zile are loc eclozarea icrelor. Din acest moment debitul apei se va dubla la 12 litri/minut, iar cutia interioara a incubatorului se va impinge spre evacuare. Resorbtia sacului vitelin in functia de temperatura apei se va realiza in circa 18-28 de zile. Dupa resorbtia sacului vitelin, puietii vor fi trecuti in troci, unde in prima luna, vor sta avand densitati de 10 000 puieti/mp de troaca. In a doua luna, in troaca debitul apei va de 60 l/minut.

Hranirea puietilor
Hranirea puietilor trebuie sa inceapa dupa resorbtia completa a sacului vitelin, la toti alevinii din incubator. Este obligatoriu ca puietii sa consume in prima perioada de hranire (12-14 zile) retetele cu granulatie si particularitatile corespunzatore, urmand ca in etapele urmatoare de crestere, sa primeasca furaje de o calitate foarte buna, corespunzatoare cerintelor fiecarei categorii de varsta. Primele doua luni de hranire ale puietilor, au o influenta hotaratoare asupra dezvoltari lor ulterioare.

Bazinele de crestere
Dupa doua luni de hranire, puietul se va transfera in bazine de crestre, intr-o densitate stabilita in functie de debitul care poate fi asigurat in bazin si anume 30-60 l/minut la 10 000 puieti (in prima luna de crestere in bazin) si 60-120 l/min pentru 10 000 puieti (in a doua luna de crestere si in continuare pentru inca doua luni). Apoi puietii vor fi trecuti in bazinele de crestere pentru pastravul de consum in cantitate de circa 1kg/mp suprafata de baza.
Debitul apei in bazinele de crestre trebuie sa atinga 0,3 l/metrupatrat in anul I si 0,5l/metru patrat in anul II. daca dorim material de reproducere, ponderea de peste in bazine va fi de maxim 1 kg/mp, iar debitul apei de 1-1,2 l/minut/mp. Acesti pesti vor fi hraniti cu hrana deosebita pentru reproducatori.

Autor: Nicole Gh.Turliu
Revista de Zootehnie si Medicina Veterinara (Nr 12/2007)