Grâul este una din cele mai importante plante alimentare, cultivată în peste 45 de ţări, hrănind 35 - 40 % din populaţia globului. Utilizarea principală este la fabricarea pâinii şi a variatelor produse care se fabrică din făină.
În numeroase ţări grâul se utilizează şi în hrana animalelor, prezentând faţă de porumb următoarele avantaje:
Tărâţele de grâu sunt un furaj deosebit de valoros pentru tineret şi vacile cu lapte, datorită bogăţiei lor în proteină brută (14 - 15 %) şi hidraţi de carbon (40 - 45 %).
Paiele de grâu se utilizează în furajarea animalelor, la fabricarea celulozei şi ca aşternut pentru animale, obţinându-se gunoiul de grajd.
Miriştea rămasă după recoltat îmbogăţeşte solul în materie organică.
Compoziţia chimică
Părţile componente ale bobului de grâu sub aspect morfologic sunt: embrionul 2,8 %, endospermul 82,4 %, stratul cu aleuronă 8,3 % şi tegumentul 6,1 % (BROWER, 1970).
Substanţe extractive neazotate deţin între 61 - 75,8 % din care peste 90 % reprezintă amidonul, 2 - 3,5 % zahăr şi 2,3 % dextrină.
Amidonul se găseşte numai în endosperm, unde ocupă 87,5 %.
Substanţele proteice sunt cele mai importante sub aspect nutritiv, de cantitatea şi calitatea lor depinzând calitatea făinii.
Amplitudinea conţinutului acestor substanţe este între 8 - 24 %, în funcţie de specie, soi şi condiţiile de vegetaţie.
Cel mai ridicat conţinut îl are Triticum durum, iar cel mai scăzut Triticum turgidum. Grâul comun Triticum aestivum vulgare deţine o poziţie intermediară.
Conf. Dr. Paul Pirsan
Prodecan al Facultatii de Agricultura Timisoara
În numeroase ţări grâul se utilizează şi în hrana animalelor, prezentând faţă de porumb următoarele avantaje:
- este mai bogat în substanţe proteice cu valoare nutritivă superioară celei din porumb datorită echilibrului dintre aminoacizi şi absenţei zeinei;
- conţinut mai ridicat în vitamine;
- producţiile de grâul sunt comparabile cu cele din porumb;
- costul grâului este mai scăzut comparativ cu al porumbului, fiind o cultură complet mecanizabilă;
- în condiţii de irigare, după grâu se poate obţine a doua cultură;
- datorită rezistenţei la factorii de mediu mai puţin favorabili, arealul de cultură al grâului este mai mare decât al porumbului;
- recoltându-se devreme este o bună premergătoare pentru celelalte culturi, permiţând efectuarea la timp a lucrărilor solului şi aplicării îngrăşămintelor organice şi a amendamentelor acolo unde sunt necesare, acumulării apei şi a nitraţilor;
- sistemul radicular fasciculat asigură o bună protecţie contra eroziunii solului.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Afacere la cheie cu flori in ghiveci
Aveti un teren de 100 mp Puteti castiga fara efort 30 000 de euro an cultivand si comercializand FLORI IN GHIVECI Florile in ghiveci castiga din ce in ce mai mult teren Motivul este usor de intuit – florile in ghiveci rezista un timp mai indelungat – si acesta este un aspect care conteaza enorm mai ales daca este...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
Tărâţele de grâu sunt un furaj deosebit de valoros pentru tineret şi vacile cu lapte, datorită bogăţiei lor în proteină brută (14 - 15 %) şi hidraţi de carbon (40 - 45 %).
Paiele de grâu se utilizează în furajarea animalelor, la fabricarea celulozei şi ca aşternut pentru animale, obţinându-se gunoiul de grajd.
Miriştea rămasă după recoltat îmbogăţeşte solul în materie organică.
Compoziţia chimică
Părţile componente ale bobului de grâu sub aspect morfologic sunt: embrionul 2,8 %, endospermul 82,4 %, stratul cu aleuronă 8,3 % şi tegumentul 6,1 % (BROWER, 1970).
Substanţe extractive neazotate deţin între 61 - 75,8 % din care peste 90 % reprezintă amidonul, 2 - 3,5 % zahăr şi 2,3 % dextrină.
Amidonul se găseşte numai în endosperm, unde ocupă 87,5 %.
Substanţele proteice sunt cele mai importante sub aspect nutritiv, de cantitatea şi calitatea lor depinzând calitatea făinii.
Amplitudinea conţinutului acestor substanţe este între 8 - 24 %, în funcţie de specie, soi şi condiţiile de vegetaţie.
Cel mai ridicat conţinut îl are Triticum durum, iar cel mai scăzut Triticum turgidum. Grâul comun Triticum aestivum vulgare deţine o poziţie intermediară.
Conf. Dr. Paul Pirsan
Prodecan al Facultatii de Agricultura Timisoara
Autor: AgroRomania.ro
Votati articolul
Nota: 3.56 din 8 voturi
Urmareste-ne pe Google News