Importanţa hărţilor pedologice în managementul lucrărilor solului

Solul este un organism viu şi reprezintă o sursă energetică naturală. Elementul de bază al sistemului agriculturii integrate este efectuarea atentă a lucrărilor solului, lucrări care condiţionează introducerea şi folosire raţională al imputurilor energetice. Solul se modifică dinamica fiind un sistem biologic complex. Reprezintă un suport fizic pentru dezvoltarea sistemului radicula, susţine creşterea, asigură necesarul de oxigen pentru respiraţie asigură necesarul de apă şi substanţe nutritive pentru plante şi este suportul nutritiv pentru activitatea microorganismelor.
Scopul lucrărilor solului în agricultura integrată este menţinerea structurii şi stabilităţii solului (rezistenţa faţă de eroziune), asigurării potenţialului de producţie pentru ca creşterea şi dezvoltarea plantelor, precum starea lor de sănătate să fie ţinută în condiţii optime.

Sistemul agriculturii intensive se caracterizează prin specializare excesivă, folosirea unor cantităţi mari de pesticide şi îngrăşăminte chimice grad ridicat de mecanizare, folosirea mia redusă a forţei de muncă manuală şi nu în ultimul rând realizarea de profituri ridicate.

Aceste metode folosesc cantităţi mari de energie, se scumpeşte producţia şi reprezintă o secţiune îngustă pentru cultivarea plantelor. Din aceste cauze sistemul intensiv de cultură pe termen lung nu este sustenabilă. A apărut ca o necesitate inferioară introducerea şi aplicarea sistemului de agricultură sustenabilă respectiv ceea integrată şi cea ecologică.

Solul este o resursă energetică naturală. Planificarea gospodăriei începe cu cunoaşterea precisă a solurilor şi al activităţilor unităţii care practic se materializează în elaborarea unor hărţi. Harta este o resursă informaţională care pune la dispoziţia gospodăriei elemente despre solurile întâlnite în unitate, asigurând informaţii şi despre tarlalele învecinate prin care satisface cerinţa esenţială a sistemului de agricultură integrată.

O altă sursă de informaţii reprezintă materialele de specialitate (cărţi, publicaţii, broşuri etc.) care cuprind o serie de date, metode care ajută pe producătorii casă elimine din practica de zi cu zi elementele care pot produce unele dificultăţi pe termen lung, totodată asigură tehnicile prin aplicarea cărora se menţine pe termen lung potenţialul de producţie solului.

Aplicarea corectă a diferitelor metode de lucrare a solului are o importanţă majoră în cazul adoptării unor lucrări greşite imputurile introduse pot suferii modificări nedorite. Identificare tipurilor de sol pe fiecare parcelă este obligatorie, ştiind că tipurile de sol determină metoda folosită pentru lucrările solului.

În acest sens se ţine cont şi de recomandările specialiştilor. În lipsa hărţilor pedologice fiecare producător trebuie să identifice tipurile de sol întâlnite în gospodărie. La identificare a tipurilor de sol, producătorul obţine informaţii despre posibilităţile de prelucrare a solului, despre pH- ul, despre potenţialul natural de producţie (nota de bonitare), despre capacitatea de reţinere a apei precum şi despre permeabilitatea solului etc. toate tipurile de sol sunt categorisite în funcţie de reacţia lor faţă de diferite metode de lucrare a solului. Denumirea folosită trebuie să fie strâns legată de locul solei, prin care identificarea este uşoară. Producătorii trebuie să participe la instruiri unde pot însuşi metode prin care pot preveni degradarea solului pe termen lung.

Solul este o sursă energetică naturală limitată, pe care foarte uşor şi relativ repede se poate distruge. Solul trebuie ocrotit faţă de lucrări neadecvate faţă de eroziune faţă de infestare precum şi faţă de activităţi omeneşti nedorite.

Solul pe lângă faptul că asigură front de lucru pentru activităţi agricole, produce materie primă,energie respectiv produse agroalimentare, funcţionează ca un filtru pentru apă şi reprezintă un strat protector în calea impturilor poluate folosite pentru obţinerea producţie. Planificarea folosirii raţională a solului cuprinde aspecte de prevenirea scurgerilor poluante de pe versanţi.

La stabilirea gradului de poluare este important cunoaşterea permeabilităţii solului. Stagnarea apei pe suprafaţă indică faptul că inputul (fie asigurat din ploaie sau apă de irigaţie) este mai mare ca infiltraţie deci şi scurgerea este mai mare mai ales pe terenurile în pantă. Când permeabilitatea este ridicată, apa infiltrată ajunge repede în apa freatică reducând capacitatea de filtrare a solului.

Aplicând metode greşite paguba creată poate să fie însemnată. Activităţile umane neadecvate pot cauza o serie de pagube, fizice, chimice şi biologic prin care se administrează capacitatea de întreţinere respectiv potenţialul de producţie a solului. Este important ca o dată cu planificarea activităţii din gospodărie să se introducă măsuri de prevenire şi ameliorare. Substanţele poluante de origine industrială, comercială şi de uz gospodăresc sunt considerate ca deşeuri identificabile. Prin planificare trebuie accentuat faptul că scopul principal pe care urmărim la efectuarea lucrărilor solului este menţinerea rezervelor nutritive, protejarea potenţialului de producţie a solului precum ţinerea sub control al efectuării de eroziune cauzată de apă vând şi pantă.

Trebuie asigurată condiţii fizice prin care se pot satisface pe deplin cerinţele plantelor de cultură – deci:

• trebuie cunoscute toţi indicatorii legate de sol inclusiv posibilităţile reale de folosinţă pentru diferite plante de cultură;
• trebuiesc ţinute evidenţe anuale cu date reale despre tehnologia aplicată, despre metode aplicate la lucrările solului pe fiecare parcelă în funcţie de aptitudini topografice;
• prin aplicarea rotaţiei şi a asolamentului se va urmări menţinerea şi ameliorarea potenţialului de producţie a solului;
• pentru evitarea eroziunii dacă este posibil se va sigura un grad de ocupare permanentă cu vegetaţie pentru evitarea eroziunii provocate de apă şi vânt;
• se va evita acumularea nedorită a diferitelor substanţe nedorite din sol (pesticide reziduale);
• folosirea cu curaj – dacă este posibil metoda de minim tylage.

Hărţi pedologice

Harta pedologică asigură informaţii despre capacitatea de reţinere al apei din sol, despre permeabilitatea pH - ul, capacitatea de prelucrare şi nu în ultimul rând conţinutul natural în elemente nutritive. Pentru obţinerea informaţiilor legate de posibilităţile de levigare a elementelor chimice şi cele nutritive sunt necesar hărţi mai detailate. Aceste hărţi asigură informaţii necesare pentru întocmirea unui plan obiectiv privind metode de aplicare la lucrările solului.

Tipurile de sol întâlnite sunt foarte variate de la parcelă la parcelă, adesea în cadrul unei parcele întâlnim mai multe tipuri de sol.

Dimensiunea şi complexitatea hărţii este influenţată de mărimea gospodăriei. De pe 1 ha de teren pentru a avea o imagine clară este necesar luarea a patru probe. Aceasta trebuie să conţină informaţii cantitative şi calitative indicând date despre pH-ul, structura solului, conţinutul în materie organică, grosimea stratului arabil, precum şi despre suprafeţele care necesită intervenţii speciale ca de exemplu straturi impermeabile (straturi gleizate, pseudogleice) respectiv despre adâncituri (depresiuni).

Probele de sol sunt recoltate cu sonde speciale. Influenţa hotărâtoare asupra stării fizice a solului dintre elementele tehnologice o au metodele de lucrarea solului, gospodărirea apei şi mecanizarea.

Sunt foarte multe metode pentru ameliorarea stării fizice ale solului:

Mecanizarea aplicată

• se va estima forţa de muncă manuală necesară şi numărul zilelor de lucrătoare de efectuat;
• pentru a evita distrugerea structurii solului vor fi aplicate metode de lucrare a solului protectoare prin alegerea corectă al capacităţii tractorului folosirea de roţi duble sau umplute cu apă etc. starea de întreţinerea al tractoarelor se va urmări permanent, în special presiunea din roţi, aplicând metode adecvate de lucru, alternând metode de lucrare a solului prin arătura cu tehnici fără arătură;
• înainte de începerea lucrării solului vor fi luate în calcul prognozele meteorologice, conţinutul solului în apă, folosind metode care micşorează la minim tasarea solului;
• numărul trecerilor vor fi limitate, unde este posibil pregătirea patului germinativ şi semănatul seva face concomitent (la aceeaşi trecere);
• marginile nu vor fi lucrate;
• despre lucrările efectuate şi despre parcelele cu probleme se va ţine evidenţă corectă.

Despre regimul de apă al solului

• eroziunea cauzată de vânt şi apă. Vor fi identificate riscurile eroziunii. Dacă este posibil solul să fie acoperit permanent cu vegetaţie. Se evită intervenţiile repetate. Pe lângă lucrările de cursurile de apă vor fi create zone puffer nelucrate. Unde este cazul lucrările vor fi efectuate pe curbele de nivel;
• canalele de evacuare a apei vor fi întreţinute;
• normele de irigaţie şi de udare vor fi corelate cu prognozele meteorologice;
• trebuie cunoscut conţinutul solului în materie organică. Conţinutul ridicat de materie organică asigură o capacitate mai mare de reţinere a apei. O atenţie deosebită se va acorda la incorporarea în sol a bălegarului de grajd ştiind că cantitatea de azot nu poate depăşi 170 kg/ha. Pe terenurile în pantă şi în incinta localităţilor bălegarul de grajd trebuie încorporat imediat.

Autor: ing. agronom Székely Ernő