Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Biotehnologii in Horticultura Stefanesti a intrat in faliment

Unul dintre cele mai importante simboluri ale Argeşului, vinul de Ştefăneşti, este ameninţat cu dispariţia din cauza datoriilor şi ciuntirii patrimoniului de teren al institutului unde, cu douăzeci de ani în urmă, se producea unul dintre cele mai bune vinuri din ţară.
In 1959, la Stefanesti-Arges lua fiinta Statiunea de Cercetare a Soiurilor de Vinuri. Incet dar sigur, vinul de Stefanesti incepea sa se impuna printre marcile de prestigiu la nivel national. In 2004, Statiunea capata denumirea de Institut de Cercetare pentru Biotehnologii in Horticultura, ocazie cu care Guvernul Romaniei, prin AVAS, sterge datoriile „istorice” ale Institutului, in suma de peste 100 de miliarde lei vechi.

Doi ani mai tarziu insa, societatea acumula catre bugetul de stat noi datorii, de peste 2,4 milioane de dolari. In aceste conditii, AVAS a instituit sechestru asigurator pe 16 bunuri din patrimoniul Institutului si a trecut deja la vanzarea lor prin licitatie. Primul activ mobiliar instrainat a fost linia de imbuteliere, cu o capacitate de 8.000 de sticle pe ora. In 1993, aceasta era achizitionata de Institutul de la Stefanesti, printr-un credit guvernamental, cu 3,5 milioane de dolari. In 2006, AVAS-ul a binevoit sa stabileasca pretul de pornire a licitatiei putin peste 70.000 de dolari! Linia de imbuteliere a fost achizitionata pentru 80.000 de dolari de un obscur sereleu din orasul Topoloveni, Eldina Rival SRL. Patroana sereleului, Clementina Mugescu, este fina miltimiliardarului argesean Gheorghe Axinte, cel care a sponsorizat PNL Arges in campania electorala din 2004, potrivit surselor ziarului Piteşteanul.

„Sunt constient de faptul ca bunurile care au fost deja vandute sau urmeaza sa fie licitate au fost evaluate la preturi infinit mai mici decat cele reale. Dar ce pot face eu? AVAS-ul vrea banii inapoi, iar pana la aceasta ora nu si-a recuperat decat putin peste 100.000 de dolari”, declara directorul Institutului de la Stefanesti, Ion Radulescu.

Una peste alta, bunurile scoase la licitatie de AVAS au preturi de pornire care, insumate, nu depasesc suma de 700.000 de dolari. In aceste conditii, intr-o a doua etapa, pentru recuperarea intregului debit catre bugetul de stat, AVAS va trebui sa scoata la licitatie si pamanturile Institutului, 980 ha de teren, din care doar jumatate sunt plantate cu vita-de-vie.

Cum o parte din aceste terenuri se afla intr-o zona cu un real potential imobiliar, langa Pitesti, unde metrul patrat de teren este cotat intre 25 si 40 de euro, este foarte probabil ca, in scurt timp, pe ruinele Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Biotehnologii in Horticultura Stefanesti sa se inalte cartiere rezidentiale.

Din cele peste 3000 de hectare cultivate cu vie sau în pregătire cât avea Institutul acum 30 de ani, au mai rămas dor 940 în parimoniul INCDBH. Cauza au fost retrocedările către persone private. „Au venit şi au luat teren de aici locuitori din Bascov (55,7 ha), Bîrla(86,6 hectare), Poienari de Muscel (12.5 ha) , Mioveni (43 de ha), Budeasa 32.6 ha) şi Topoloveni (31.5 ha) şi vor mai fi suprafeţe care se vor pierde.", spune actualul director al institutului, Constantin Tănăsescu. Din suprafeţele retricedate, doar 30 de hectare au ajuns la particulari care au îngrijit via şi produc vin. Restul suprafeţelor au ajuns în paragină. "Marea nenorocire pentru viticultura argeşeană este că aceste suprafeţe sunt efectiv abandonate, proprietarii şi-au luat terenurile şi nu au făcut absolute nimic cu ele", adaugă directorul INCDBH.

Istoricul Institului de la Ştefăneşti
Unitatea de cercetare a fost înfiinţată în anul 1959, sub denumirea de Staţiunea Experimentală Horti-Viticolă Ştefăneşti, regiunea Argeş. La sfârşitul anului 1961, unitatea deţinea 508 ha teren, din care 149 ha cu viţă de vie şi 62 ha cu pomi.

În perioada 1960-1982 au fost înfiinţate şi puse în funcţiune laboratoarele de viticultură, biologie viticolă, pomicultură, protecţia plantelor, producerea materialului săditor viticol şi vinificaţie. Complexul de vinificaţie a fost pus în funcţiune în anul 1969. Din anul 1980, unitatea a trecut în subordinea ASAS “Gheorghe Ionescu Şişeşti”.

Complexul de ameliorare şi înmulţire a viţei de vie a fost pus în funcţiune în anul 1987, ca unitate pilot, care integrează cercetările de genetică, ameliorare viţei de vie.

Din 2005, Staţiunea de Cercetări Viti-Vinicole s-a transformat în Institut Naţional, acest lucru s-a realizat prin aprobarea HG 2113/2005 privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cercetare- dezvoltatere din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare. De atunci unitatea funcţionează ca INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIOTEHNOLOGII ÎN HORTICULTURĂ ŞTEFĂNEŞTI – ARGEŞ.

Obiectul de activitate îl constituie cultivarea viţei de vie (deţinem 6 ferme viticole proprii), producerea de vin de calitate superioară (la Complexul de Vinificaţie), precum şi activitate de cercetare. Suntem Institut Naţional şi datorită laboratoarelor în care se desfăşoară biotehnologii horticole complexe.

Calitatea vinurilor de Ştefăneşti este asigurată în foarte mare măsură de grija cu care ele sunt produse în marele şi modernul complex de vinificaţie al Institutului. În prezent, această unitate realizează prelucrarea celei mai mari părţi a producţiei de struguri şi vinuri obţinută în podgorie, oferind o incontestabilă garanţie de calitate.

Vinurile din podgoria Ştefăneşti, elaborate după tehnologii proprii, în complexul de vinificaţie, au obţinut numeroase distincţii la concursurile internaţionale şi naţionale. Atât tinere cât şi învechite, vinurile de Sauvignon, Riesling Italian, Feteasca Alba şi Feteasca Regala sunt cele care au adus multe medalii, la numeroase concursuri, însă Tamaioasa romaneasca şi Muscat Ottonel au dat vinuri care, în concursuri internaţionale dintre cele mai pretenţioase - Lubljiana , Bratislava, Montpellier , Budapesta, Montreal etc., s-au impus nu o data; vinul din soiul Tamaioasa romaneasca, obtinand in plus şi diploma de campion.

La Ştefăneşti se produc şi valoroase vinuri roşii, din soiurile: Feteasca neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, vinuri uşoare, deosebit de plăcute, cu o aromă – buchet proprie strugurilor din care provin.