Invitatie in perioada 28-30 ianuarie la cel mai mare cos cu branza de burduf, la targul de la ASAS

Târgul de la ASAS din intervalul 28-30 ianuarie 2011 va oferi vizitatorilor CEL mai mare coş cu brânză de burduf de la producătorii de la Şirnea, Braşov şi cel mai mare burduf din piele de oi umplut cu brânză de la Bran, Braşov – produse tradiţionale de la BRAN. Sunteţi aşteptaţi la a 32-a ediţie a Târgului, de vineri până duminică, între orele 10-18.


La finele lunii ianuarie crescătorii de oi celebrează după calendarul popular Filipii de Iarnă. Şi cum patru membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Ovine si Ecvine Braşov sunt prezenţi în Târgul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti din parcul ASAS, ei ne vor face o surpriză pentru marcarea acestei sărbători.

Asociaţia judeţeană a fost constituită în anul 2002 si are în prezent peste 600 de membri, totalizând peste o suta de mii de capete ovine. Asociaţia are 82 de atestate pe produs tradiţional, pentru cinci produse: brânza de burduf, urdă sărată, caşul afumat, telemeaua si pastramă. Aproximativ 32 dintre membrii asociaţiei sunt înregistraţi sanitar-veterinar pe partea de procesare, iar doi producători sunt atestaţi conform Ordinului 34 - procesare produse traditionale pastrama, unul dintrei fiind Eugen Gonţea. "Avem construcţii realizate aşa cum se prevede în caietul de sarcini si cum ne-a cerut Direcţia sanitar-veterinară, investiţia fiind făcuta din fonduri proprii pentru procesarea lactatelor şi pastramei.", spune preşedintele asociaţiei şi preşedinte Federaţiei Oierilor de Munte

“La ediţia de final de ianuarie 2011 vom aduce cel mai mare coş umplut cu brânză de burduf, e pregătit şi ţinut la temperatura potrivită din octombrie. E uriaş, are peste 30 de Kg. Invităm bucureştenii să guste şi să aleagă pentru o masă sănătoasă produse atestate tradiţional şi realizate conform normelor-sanitar veterinare. Să se ştie că noi nu distrugem pădurea, coaja pe care o folosim se alege în perioada optimă numai din parchete de exploatare forestiere, acestea se aleg în lunile mai, iunie, iulie, după ce le culegem coaja se rade bine, se opăreşte şi apoi se creează cilindru întâi dreptunghiul şi apoi coasem partea de jos cu rafie si umplem cu brânza.

Şi la brânză de burduf avem o reţetă din bătrâni păstrată, bunicul meu a trăit 103 ani şi numai produse din acestea mânca, naturale 100%, brânza cu care e umplut coşul e din toamnă când brânza se pune la dospit stă 10 zile la buduroi de lemn, după acea e bine mărunţită şi se pune sare atât cât trebuie. Se umple coşul cu brânză şi apoi se coase şi partea de sus şi se pune la temperatura necesară. Acum îl aducem la târg, vă aşteptam să serviţi brânza simplă, cu mămăligă, cu unt, cu ou şi în alte mâncăruri care dau un gust aparte punând câteva bucăţi de brânză de burduf. Preţurile sunt pentru toate buzunarele iar şi de o calitate foarte bună. Vă aşteptăm la unicul târg săptămânal de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice” a precizat producătorul Ion Poponeci, din Şirnea, jud. Braşov.

“Noi ne-am atestat produsele că avem vechime, aici la noi în comuna Bran încă mai umplem pielea oi cu brânza de burduf. Bătrânii numai aşa făceau, e mai multă muncă dar şi gustul e altul. Ca să pregăteşti pielea îţi trebuie cel puţin 15-20 zile, dar merită. Minim 10 zile stă pielea oi la înăbuşit, aşa spunem noi să cadă lâna singură, apoi smulgem firele de lână, o sărăm, o opărim şi o radem până rămâne o membrană. Vă invităm la cel mai mare burduf cel il vom aduce la finele acestei săptămâni la Agronomie, a ieşit bine croit burduful, au intrat peste 40 kg de burduf. Şi din caşul de astă vară ce a stat la dospit, frământat aşa cum spune reţeta burdufului şi l-am umplut de prin septembrie, acum îl aducem la vânzare” a precizat Dorin Tişcă din comuna Bran.

Înscrieri pentru atelierul de creaţie gastronomică

La prima ediţie din 2011 am inaugurat un atelier de creaţie gastronomică iar bucureştenii de toate vârstele au fost invitaţi de producători să înveţe din secretele preparării produselor prezentate de-a lungul anului 2010, la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Siseşti".

Vă aşteptăm să vă înscrieţi la atelierul de creaţie gastronomică la adresa ateliergastronomic@gmail.com

Producătorii vă vor răspunde la orice întrebare legată de gastronomie locală, o ofertă bogată cu produse şi cu oferte gastronomice de la participanţii din mediul rural din următoarele judeţe prezente la târg: Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea, Vrancea.

Sâmbăta 29 ianuarie şi duminica 30 ianuarie, începând cu ora 11, Rodica Ţiplea, din Ocna Şugatag, judeţul Maramureş, va prezenta o noua reţetă “prăjitură cu măr“ la atelierul de creaţie gastronomică şi o va oferi vizitatorilor. "Toate produsele sunt naturale: faina de la o moara din zona, oua de casa, smântână (grâuştour), untura de la porcul de Craciun si mere nestropite din zona noastra. Se face foarte usor iar după ce întindem foaia, va dezvalui un mic secret: pentru că merele curăţate si stoarse în care am pus zahăr, vanilie si scorţioară tot mai lasă zeamă, se adauga un pic de griş si apoi foaia a doua. După gust, putem pune la final zahăr pudră după ce se coace. Mai e un secret din moşi strămoşi să înţepăm foia când o băgăm la cuptor să iasă aburul. Poftă bună" ne-a dezvăluit doamna Tiplea.

În continuare vă prezentăm recomandările noastre pentru ediţia XXXII-a a Târgului de produse ecologice, tradiţionale şi naturale – produse tradiţionale înregistrate la Ministerul Agriculturii în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 69/2004.

“Ne vom preocupa ca de fiecare dată să aducem produse tradiţionale şi să ne bucurăm de zestrea poporului român. Produse ce respectă tradiţionalitatea aşa cum exprimată în Norma privind atestarea produselor traditionale din Ordin MAPDR nr. 690/2004 le găsiţi săptămână de sătămână pe aleea din parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice” a precizat Daniela Popa, manager Media Link Business

Produse tradiţionale pe care puteţi să le gustaţi şi cumpăraţi de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice:

Din Comuna Folteşti, jud. Galaţi de la S.C. DRU AGRO S.R.L:

* Cârnaţi ciobăneşti afumaţi tradiţional din carne de oaie si de vita, amestec de sărare, condimente naturale (ardei iute, usturoi, maghiran, piper, cimbru). Afumarea se face în cuptor de cărămidă cu fum obţinut prin arderea lemnului de esenţă tare(lemn de fag).
* Cârnaţi vânătoreşti afumaţi tradiţional din carne de vita, carne de porc, slanina, amestec de sărare, condimente (ardei iute, usturoi, sub formă de mujdei, maghiran, piper, cimbru) şi afumate.
* Costiţă ţărănească afumată tradiţional
* Slăninuţă ţărănească afumată tradiţional
* Pastramă ţărănească de porc afumată tradiţional
* Pastramă ciobănească de oaie afumată tradiţional obţinută din pulpă de oaie, sare şi condimente naturale (ardei iute sub formă mărunţită, usturoi , sub formă de mujdei, piper, maghiran, cimbru). Produsul finit se obţine prin maturarea şi afumarea bucăţilor de pulpă de oaie porţionate şi ţinute în bait timp de 5-7 zile.
* Cotlet haiducesc afumat tradiţional obţinută din cotlet de porc, amestec de sare şi condimente naturale (ardei iute sub formă mărunţită, usturoi , sub formă de mujdei, piper, maghiran, cimbru). Produsul finit se obţine prin maturarea şi afumarea bucăţilor de pulpă de oaie porţionate şi ţinute în bait timp de 8-10 zile.
* Piept de curcan afumat tradiţional obţinută din piept de curcan dezosat, amestec de sărare şi condimente naturale (ardei iute sub formă mărunţită, usturoi , sub formă de mujdei, piper roşu, maghiran, cimbru). Produsul finit se obţine prin maturarea şi afumarea bucăţilor şi ţinute într-o soluţie de sărare – maturare (bait) timp de 7- 10 zile.
* Piept de pui afumat tradiţional
* Jigou de berbecuţ afumat tradiţional
* Muşchiuleţ de porc afumat tradiţional
* Muşchi de vită afumat tradiţional
* Tobă de casă ţărănească afumată tradiţional cunoscute sub denumirea de tobe, aspicuri, obţinut din carnea de pe căpăţâni de porc cu slănină şi şoriciul aferent, organe, slănină, sare şi condimente naturale ardei iute mărunţit, usturoi, sub formă de mujdei, piper, maghiran, cimbru). După fierbere amestecul cu supa obţinută se introduc în membrana naturală de porc-chişcă.

Pe toate le puteţi cumpăra sub sigla BUN GUSTOS ŞI NATURAL!

Din Sat Ghilieni, judeţ Covasna de la LARAPINTA IMPORT-EXPORT S.R.L vă aşteptăm la:

* Ceafă de porc a la Chilieni
* Cotlet de porc a la Chilieni
* Piept de porc a la Chilieni
* Cârnaţi cu boia a la Chilieni
* Cârnaţi tradiţionali a la Chilieni
* Salam de casă a la Chilieni
* Salam cu boia a la Chilieni

„Produse tradiţionale pe la care le aducem la târgul de la Agronomie sunt din zonele locuite de maghiari, a căror tradiţie s-a păstrat din cele mai vechi timpuri, reţetele fiind transmise din generaţie în generaţie. Ingredientele utilizate pentru gust şi aromă sunt numai produse naturale tradiţionale, folosite în proporţii optime pentru obţinerea savorii inconfundabile a preparatelor. Condimentate cu piper, chimen, usturoi şi boia, sărate şi lăsate la maturat într-un ciubăr confecţionat din lemn de esenţă tare, afumate în curent de fum, prin arderea rumeguşului din lemn de fag, produsele tradiţionale sunt lăsate la uscat timp de 14 zile. La realizarea produselor tradiţionale nu sunt folosiţi aditivi si adaosuri alimentare„ ne precizează domnul Lorentz reprezentantul firmei LARAPINTA.

Din comuna Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj de la SICILIANA S.R.L., sunteţi aşteptaţi la:

* Carne de porcine “Silvania”
* Ceafă legată si afumată
* Pecie lungă afumată
* Clisă afumată
* Salam “Cordiş”

„Orasul nostru are radacini adanci, este atestat pentru prima data in anul 1251, insa pe dealurile Magurii, la poalele caruia se rasfrange orasul, in epoca dacică a existat cetatea Dacidava, zona fiind locuită de dacii liberi. Pe acelaşi amplasament, în evul mediu a fost construită o fortificaţie din lemn şi pământ. Ruinele, vizibile azi, aparţin ultimei faze de piatră a cetăţii, datate după toate probabilităţile între 1315-1317 (prima fază de piatră aparţinând celei de a doua jumătăţi a secolului al XIII-lea). Tot aici au fost descoperite mai multe vestigii arheologice, printre care şi două tezaure de argint şi unul de aur, care acum se află la Viena.tot aici se pare ca au fost descoperite si unele incaperi destinate afumarii carnii.

Zona noastra are un specific aparte in ceea ce priveste modalitatea de pastrare a carnii. Pentru a nu se pierde proprietatile carnii, prin fierbere sau congelare aceasta este pastrata cruda; astfel ca, dupa ce porcul este transat, bucatile de carne ca nu sunt consummate in acel moment, si doresc a fi consummate intr-o perioada mai indepartata, se pun in saramura, se lasa la maturat 3-4 saptamani, dupa care este scoasa si pusa la fum. Traditia din zona noastra este ca fumul sa fie unul rece, nu unul cald, deoarece nu se doreste coacerea produsului; se urmareste ca bucata de carne sa fie expusa de mai multe ori la fumuri cu perioade scurte de timp. Bine-nteles ca pe perioada maturarii, in functie de gusturile celor care prepara se pot adauga diferite condiment; este de bine stiut ca niciodata doua bucati de sunca de la doua gospodarii din acelasi sat nu vor avea acelasi gust, deoarece este bine stiut faptul ca la noi” cate bordee atatea obicee”.

Produsele noastre sunt obtinute folosind retetele transmise din generatie in generatie, de la bunicii si strabunicii nostrii . Este o mica afacere de familie, care a inceput in anul 1999, insa modalitatea de pregatire dupa cum am mai spus repecta cu sfintenie traditiile din zona satului Pericei si Sici. De altfel si denumirea societatii (SICILIANA) reflecta acest lucru: SICI(localitatea in care s-a nascut si a crescut administratorul societatii) si ILEANA (numele sotiei,nascuta in Pericei,care se ocupa de obtinerea acestor produse).

Multe persoane sunt reticente cand aud de un produs din carne crud uscat, insa trebuie sa ia in considerare si faptul ca orice produs care a fost supus unui procedeu termic (fierbere sau congelare) isi pierde din proprietati (La fel se poate spune si de produsele din lapte sau legume si fructe). Produsele noastre sunt obtinute pe cale naturala, fara sa folosim substante chimice care sa imbunatateasca aspectul, volumul sau gustul produselor. consumam astfel produse naturale , pe care organismul nostrum le prelucreaza si le asimileaza mult mai benefic si mai sanatos pentru noi.

Produsele noastre pot fi consummate ca atare, dar si la preparearea diverselor sortimente de mancare, puteti sa folositi la platouri, la sandwich-uri, in salate, la supe, la gratar. Ne bucura mult atunci cand vine cate un client sa ne multumeasca pentru ceea ce facem, sau vine un client nou, si ne spune ca gustat la un prieten din produsele noastre, ca i-au plăcut foarte mult si ca ar dori sa isi cumpere. Aceasta este garanţia ca obţinem produse tradiţionale de calitate.” ne-a precizat Ileana Cordiş de la Siciliana.

Din comuna Lăpuşel, judeţ Maramureş, firma SC TOTO SRL vă îmbie la produse tradiţionale şi o parte şi ecologice din carne de porc si vită. Cele tradiţionale:

* Cârnaţi de casă ‘’TOTO’’ Lăpuşel,
* Slănină de casă ‘’TOTO’’ Lăpuşel
* Jambon afumat ‘’TOTO’’ Lăpuşel
* Cârnăciori ardeleneşti TOTO
* Coaste afumate TOTO
* Tobă de casă TOTO
* Pate de casă TOTO
* Pâine de casă TOTO
* Pâine de mălai Toto
* Pogăcele cu jumări ToTo

Din comuna Topoloveni, judeţ Argeş firma SC SONIMPEX SERV COM SRL vă aşteaptă la binecunoscutul produs tradiţional Magiun natural din prune MAGIUNUS SCORILLOS şi la Prune deshidratate.

Ataşat, va prezentăm un capitol special despre usturoi - “CEL MAI BUN ANTIBIOTIC NATURAL” folosit în produsele tradiţionale - , ce va apărea într-o carte cu miracolele sănătoase ale naturii scrise de doamna Conf. dr. Ligia Ion de la Facultatea de Horticultură.. “M-am aplecat asupra acestor studii a plantelor utilizate atât ca aliment dar ca şi medicament şi am aflat multe lucruri, câteva le-am scris aici, vă stau la dispoziţie pentru orice lămurire. Cartea se va numi “Plantele şi mediul înconjurător” ce va apare in 2011 şi va putea fi găsită şi la târgul de la Agronomie.”, a precizat doamna Ligia Ion.