Masuri antiseceta dupa modelul Portugaliei

Duminica va informam ca suprafata irigata a scazut, anul acesta, pana la cinci procente, conform unor statistici ale ANIF (Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare).

România ar putea implementa, insa, măsuri antisecetă după modelul Portugaliei, a declarat Marius Postelnicescu, la întâlnirea de astăzi, de la Lisabona, cu omologul său, Jose Rocha Afonso, vice-preşedinte al Insistuto da Agua I.P.- INAG, informeaza AmosNews.
Conform sursei citate, in cadrul întâlnirii de la Lisbona şi în baza Protocolului de cooperare din domeniul gospodăririi apelor, semnat între cele două ţări, în data de 10 iulie a.c., au fost stabilite echipe mixte de lucru care vor căuta soluţii la problemele comune. Echipele vor lucra pe cinci domenii: hidrologie, combaterea secetei, gestionarea inundaţiilor, realizarea planurilor de management bazinal, zonele costiere şi amenajarea litoralului. Prima întâlnire a echipelor de lucru va avea loc la Bucureşti, la sfârşitul lui noiembrie, unde vor fi stabilite obiectivele şi calendarul de acţiuni pentru anul viitor. Datele obţinute în urma acestor schimburi de experienţă între specialiştii români şi portughezi vor fi colectate şi analizate la nivelul Comisiei Europene, în vederea adoptării unei posibile Directive europene privind Seceta.

În România, în perioade secetoase, dificultăţile pot apărea pe fondul dezvoltării economice în zonele urbane şi din subdezvoltarea zonelor rurale, unde alimentarea cu apă se realizează din „foraje domestice” (fântâni clasice, unele realizate cu sprijiniri din piatră şi nedecolmatate de zeci de ani). În acelaşi timp, pe fondul unei secete prelungite, chiar în condiţiile asigurării resurselor cantitative de apă, se poate înregistra o tendinţă de scădere a calităţii acestora.

Lipsa oxigenării şi prezenţa nitraţilor favorizează eutrofizarea temporară a lacurilor, iar prezenţa nitraţilor-nitriţilor în corpurile de apă subterană face dificilă tratarea pentru potabilizare a apelor. În condiţiile păstrării distribuţiei geografice actuale a cerinţei de apă, infrastructura existentă pentru asigurarea resursei poate face faţă creşterii cerinţei de apă cel puţin în viitorii 3-5 ani.

Având în vedere toate aceste riscuri, scopurile celor două ţări în combaterea deficitului de apă rămân aceleaşi, respectiv asigurarea resursei de apă cu prioritate către populaţie, din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Prin prisma noii politici europene, se impune găsirea unor soluţii europene comune, cu costuri reduse, care să urmărească realizarea unui nou echilibru între disponibilul de apă şi cerinţa de apă a folosinţelor, soluţii care să-şi dovedească beneficiile chiar şi în lipsa unor condiţii climatice extreme, Marius Postelnicescu, director general ANAR.