Milioane de oameni mor anual din cauza unor viruşi mult mai agresivi decât cel al gripei porcine

Virusul de tip A H1N1, aflat la originea actualei epidemii de gripă porcină ale cărei simptome sunt cel mai adesea uşoare, a întrecut în celebritate în aceste zile agenţi patogeni mult mai periculoşi, care se fac vinovaţi anual de moartea a milioane de persoane în întreaga lume, relatează AFP.
Astfel, gripa sezonieră îmbolnăveşte în fiecare săptămână în lume între 57.000 şi 96.000 de persoane, dintre care între 4.800 şi 9.600 mor. Spre comparaţie, virusul care a apărut în Mexic nu a contaminat în zece zile decât 1.085 de persoane în 21 de ţări şi s-a soldat cu moartea a 27 dintre ele, dintre care 26 în Mexic şi una în Statele Unite.

"Această infecţie se comportă ca o gripă sezonieră tipică, nu ca pandemia din 1918", a declarat pentru AFP James Nataro, epidemiolog la Universitatea din Maryland. Numărul cazurilor de îmbolnăvire şi al deceselor atribuite virusului AH1N1 este mic în comparaţie cu cel constatat în fiecare an în cazul gripei sezoniere, arată medicul, remarcând virulenţa moderată a noului virus.

Potrivit
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aproape 90% din decesele provocate de bolile infecţioase sunt cauzate de şase tipuri de maladii
, care afectează cu precădere ţările în curs de dezvoltare - tuberculoza, pneumonia, diareea, rujeola, paludismul şi SIDA.

HIV provoacă moartea a peste două milioane de persoane pe an şi peste 33 de milioane de persoane în lume sunt purtătoare ale virusului imunodeficienţei umane.

Tuberculoza, revenită în forţă în ultimii ani, ucide 1,5 milioane de persoane anual şi peste jumătate de milion de cazuri din cele 9,27 de milioane care se înregistrează anual sunt forme de tuberculoză multirezistentă la antibiotice, apărute din 2006 mai ales în China. O formă teoretic incurabilă de tuberculoză, aşa-numita "intens rezistentă", s-a dezvoltat în 37 de ţări în ultimii doi sau trei ani, între care cinci foste republici sovietice.

În lipsa vaccinării, în ţările în curs de dezvoltare anual mor 900.000 de oameni din cauza rujeolei, cea mai contagioasă dintre bolile infecţioase.

Paludismul (malaria), provocat de un parazit transmis prin înţepătura ţânţarului anofel, afectează între 300 şi 500 de milioane de persoane, dintre care 1,5 până la 1,7 milioane - în special copii
mici - mor în fiecare an, cei mai mulţi în Africa.

În afară de aceste mari flageluri infecţioase, virusul cel mai periculos rămâne Ebola, transmis prin sânge, spermă sau salivă, a cărui rată de mortalitate poate atinge 90%. Apărut în 1976 în Congo, virusul provoacă o febră hemoragică extrem de rapid. Virusul se reactivează periodic, ultima dată în 2008. Întotdeauna s-a reuşit însă limitarea contaminării la comunităţi mici. Puterea sa devastatoare a inspirat filmul "Outbreak", din 1995, cu Dustin Hoffman.

Viruşii sunt clasaţi în patru categorii, în funcţie de pericolul pe care îl reprezintă, ţinând cont atât de capacitatea lor de a se propaga cu uşurinţă, cât şi de mortalitatea provocată. Nivelul 4 include în special virusul Ebola, denga (gripă tropicală transmisă prin înţepătura de ţânţar) şi virusul de tip H1N1 responsabil pentru pandemia din 1918 care s-a soldat cu până la 50 de milioane de morţi.

Cel mai mare pericol infecţios pentru om provine din marea variabilitate genetică a unui agent patogen comun cum ar fi cel al gripei, arată specialiştii în boli infecţioase. Este motivul pentru care, spune doctorul Neal Cohen, epidemiolog la Facultatea de Medicină de la Hunter College (New York) "trebuie urmărit virusul gripei porcine, pentru că ar putea suferi noi mutaţii".

"Fie că se transformă sau nu, ar putea reapărea în timpul toamnei sau al iernii viitoare", ceea ce lasă suficient timp pentru dezvoltarea unui vaccin care va furniza o anumită protecţie, a explicat specialistul.